Prezentarea Exortaţiei Apostolice Verbum Domini

Este un document al Bisericii Catolice apărut la sfârşitul anului 2010, care se adresează episcopilor, preoţilor, persoanelor consacrate şi credincioşilor laici.

În prima seară, vineri, 4 februarie, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu a făcut o prezentare generală, oferind câteva elemente metodologice explicative. Totodată, PS Florentin a propus celor prezenţi o expunere de imagini de la cea de-a XII-a Adunare Generală Ordinară a Sinodului Episcopilor Bisericii Catolice, desfăşurat la Roma în perioada 5 - 26 octombrie 2008, la care a participat ca delegat din partea Arhiepiscopului Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, PF Lucian Mureşan. În timpul lucrărilor Sinodului, PS Florentin a fost numit de către Papa Benedict al XVI-lea membru al celui de-al XII-lea Consiliu al Secretariatului General al Sinodului Episcopilor, participând astfel şi la redactarea formei finale a documentului despre Cuvântul lui Dumnezeu în Biserică - Exortaţia "Verbum Domini" (V.D.). În expunerea sa, PS Florentin a reamintit intenţia Sfântului Părinte din introducere: "Intenţionez să prezint şi să aprofundez rezultatele Sinodului, făcând referinţă constantă la Prologul Evangheliei lui Ioan (Io 1,1-18), în care ne este comunicat fundamentul vieţii noastre: Cuvântul, care de la început era la Dumnezeu, s-a făcut Trup şi a locuit între noi (cf Io 1,14). Este vorba despre un text admirabil, care oferă o sinteză a întregii credinţe creştine"(cf. VD n.5).

După o prezentare a structurii documentului, PS Florentin a explicat faptul că, "prin această Exortaţie Apostolică, Sfântul Părinte îşi propune ca rezultatele Sinodului să influenţeze pozitiv viaţa Bisericii la nivelul raportului personal cu Sfintele Scripturi, al interpretării lor în cadrul liturgic şi catehetic, în cercetarea ştiinţifică, pentru ca Biblia să nu rămână un cuvânt al trecutului, ci să fie un cuvânt viu şi actual".

Prima parte a documentului, Verbum Dei - Cuvântul lui Dumnezeu, a fost prezentată credincioşilor în 19 februarie, de pr. Marius Furtună, consilier cu probleme de învăţământ şi cateheză. În primele pagini ale documentului se arată cum "Cuvântul divin se rosteşte pe sine de-a lungul întregii istorii omeneşti. Sfânta Scriptură este întruparea Cuvântului lui Dumnezeu. Creştinismul este, aşadar, religia Cuvântului lui Dumnezeu întrupat şi viu. Cuvântul lui Dumnezeu are o valoare creatoare şi, în acelaşi timp, este fundamentul realităţii care ne înconjoară. Scriptura, Cuvântul lui Dumnezeu, ne invită să-L cunoaştem pe Creator, contemplând creaţia. (...) Documentul pune în evidenţă necesitatea reîntoarcerii omului secolului XXI la agora - la acel spaţiu al dialogului dintre om şi Dumnezeu. În Vechiul Testament, Dumnezeu vorbea cu omul prin cuvinte pe care le adresa profeţilor. În Noul Testament, Dumnezeu adresează omului un singur Cuvânt - Unul-Născut, Isus Hristos, care devine persoană, prezenţă. Astfel, a fi creştin înseamnă a trăi o întâlnire cu o persoană - cu Isus din Nazaret". În continuare, capitolul "Hermeneutica Sfintei Scripturi în Biserică" vorbeşte despre modul cum ne raportăm la Sfânta Scriptură. Este pus în evidenţă faptul că, fără credinţă, nu avem cheia de acces la textul sacru. Locul interpretării şi a citirii Sfintei Scripturi la lumina Spiritului Sfânt este Biserica. Sfântul Părinte avertizează că există pericolul să citim textul Scripturii numai din punct de vedere raţional, sau, în cealaltă extremă, există pericolul de a accepta textul fără a-l trece prin filtrul critic. De aceea, "unitatea celor două niveluri ale muncii interpretative a Sfintei Scripturi presupune o armonie între credinţă şi raţiune" (VD n.36).

În încheiere este dat exemplul sfinţilor, ei fiind cei care au trăit cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu - de la ei vine interpretarea cea mai profundă a Sfintei Scripturi, pentru că "fiecare sfânt constituie o rază de lumină care provine din cuvântul lui Dumnezeu". A doua parte a Exortaţiei, Verbum in Ecclesia - Cuvântul în Biserică, a fost prezentată credincioşilor vineri, 18 februarie, de către pr. Florin Bozântan, consilier cu probleme teologice. Capitolul ilustrează modalitatea în care Sfânta Scriptură se regăseşte în Biserica lui Hristos. A fost definit un prim aspect al Bisericii, ca o comunitate care "ascultă şi vesteşte" cuvântul lui Dumnezeu. Sfânta Scriptură este proclamată şi ascultată în Biserică urmând ritmul anului liturgic, în mod deosebit în celebrarea euharistică. În acţiunea liturgică suntem puşi în faţa Cuvântului lui Dumnezeu care realizează ceea ce spune. "Pâinea lui Dumnezeu este aceea care se coboară din cer şi dă viaţă lumii... Eu sunt pâinea vieţii" (Io 6,33-35), spune Isus. "Legea a devenit persoană. În întâlnirea cu Isus ne hrănim, ca să spunem aşa, cu însuşi Dumnezeu cel viu, mâncăm, într-adevăr, pâinea din cer. (...) În discursul de la Cafarnaum se aprofundează Prologul lui Ioan: dacă acolo Logosul (Cuvântul) lui Dumnezeu devine trup, aici acest trup devine pâine dăruită pentru viaţa lumii (cf. In 6,51). În felul acesta, în Misterul Euharistiei se arată care este adevărata mană, adevărata pâine din cer: este Logosul lui Dumnezeu făcut trup, care s-a dăruit pe sine însuşi pentru noi în Misterul Pascal" (VD n.54).

Ultimul punct abordat, şi la prezentarea căruia a fost invitat PS Florentin, s-a referit la Lectio divina, acea metodă de meditaţie şi rugăciune, de apropiere de textul sacru (prin cei cinci paşi: lectura, meditaţia, rugăciunea, contemplaţia şi împărtă-şirea), prin care se poate deschide credinciosului tezaurul Cuvântului lui Dumnezeu şi se realizează întâlnirea cu Hristos. În cea de-a treia conferinţă, în 25 februarie, pr. Anton Crişan, vicar cu preoţii şi persoanele consacrate, a prezentat capitolul Verbum mundo - Cuvântul în lume. Urmând exemplul primei comunităţi creştine, oamenii nu sunt chemaţi să fie doar destinatari ai revelaţiei divine, ci şi vestitori ai săi. Astfel, cea de-a treia parte a exortaţiei se referă, în esenţă, la acest important aspect al vieţii Bisericii, datoria de a vesti Cuvântul care mântuieşte. Dar Cuvântul lui Dumnezeu ajunge la oameni "prin întâlnirea cu martori care îl fac prezent şi viu" (VD n.97). Referindu-se la mărturiile ascultate în timpul Adunării Sinodale, Sfântul Părinte îşi exprimă profunda emoţie "în faţa relatării celor care au ştiut să trăiască credinţa şi să dea mărturie strălucitoare despre Evanghelie, chiar şi sub regimuri adverse creştinismului sau în situaţii de persecuţie" (VD n.98).

În mai multe subcapitole se face referire la vestirea Cuvântului în diferite modalităţi şi spre diferite categorii de persoane: spre cei angajaţi în viaţa socială şi politică, cuvântul exprimat prin gesturi de iubire şi caritate, cuvântul adresat tinerilor, care, pentru a-L cunoaşte pe Isus, "au nevoie de martori şi de învăţători", cuvântul adresat celor care migrează, celor suferinzi, săracilor (există sărăcia ca virtute - care trebuie cultivată şi aleasă în mod liber, şi sărăcia provocată de lipsuri şi foamete - care trebuie combătută). În continuare, este prezentată întâlnirea dintre Cuvântul lui Dumnezeu şi diversitatea culturilor umane. Sfântul Părinte şi Părinţii Sinodali recomandă, pentru vestirea Scripturii, folosirea atentă şi inteligentă a mijloacelor (vechi şi noi) de comunicare socială, fiind recunoscut un rol crescând al internetului, "un nou forum în care trebuie să răsune Evanghelia". Un ultim subcapitol face referire la cuvântul lui Dumnezeu şi dialogul intrreligios. În Concluzia Exortaţiei Apostolice, Sfântul Părinte îndeamnă toţi membrii Bisericii la a deveni tot mai familiari cu Sfintele Scripturi. Pentru aceasta, "timpul nostru trebuie să fie tot mai mult timpul unei noi ascultări a Cuvântului lui Dumnezeu şi al unei noi evanghelizări" (VD n.122). Rodul ascultării, trăirii şi vestirii Cuvântului lui Dumnezeu este comuniunea şi bucuria. "Vestind Cuvântul lui Dumnezeu în puterea Spiritului Sfânt, dorim să comunicăm şi izvorul adevăratei bucurii, nu al unei bucurii superficiale şi efemere, ci al aceleia care provine din conştiinţa că numai Domnul Isus are cuvintele vieţii veşnice (cf In 6, 68)" (VD n.123). Relaţia între Cuvântul lui Dumnezeu şi bucurie este scoasă în evidenţă tocmai de Maica lui Dumnezeu, fiind citate cuvintele Sfintei Elisabeta: "Fericită aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul" (Lc 1,45).

Sfântul Părinte încheie Exortaţia cu îndemnul ca "fiecare zi a noastră să fie plăsmuită de întâlnirea reînnoită cu Hristos, Cuvântul Tatălui făcut trup: El este la început şi la sfârşit şi toate subzistă în El (cf. Col 1,17). Să facem tăcere pentru a asculta Cuvântul Domnului şi pentru a-l medita, pentru ca el, prin acţiunea eficace a Spiritului Sfânt, să continue să locuiască, să trăiască şi să ne vorbească de-a lungul tuturor zilelor vieţii noastre. În felul acesta Biserica se reînnoieşte şi reîntinereşte mereu, graţie Cuvântului Domnului care rămâne în veci (cf. 1Pt 1,25; Is 40,8)" (VD n.124).

(Biroul de Presă)