“Nabucco 12” şi revoluţia, la Cluj FOTO/VIDEO

Opera Naţională Română din Cluj a deschis noul an cu o premieră provocatoare, "Nabucco 12" (Nabucodonosor), în viziunea artistică a nonconformistului regizor Alexander Hausvater. Prezentat simultan cu protestele de la Cluj şi din ţară, spectacolul a avut inclusiv elemente de solidaritate cu manifestanţii, dar a revoluţionat mai ales prin abordarea modernă, cu un joc scenic intens şi costume contemporane, dar şi cu arme sau nuditate.

Firile mai conservatoare, fie cunoscători avizaţi sau persoane aflate la una din primele prezenţe într-o sală de operă, au avut de trecut o provocare duminică seară la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca: spectacolul "Nabucco 12", după celebra operă "Nabucodonosor" ("Nabucco"), a compozitorului Giuseppe Verdi, pe libretul lui Temistocle Solera, în viziunea regizorală a lui Alexander Hausvater, regizor cu vastă experienţă în teatru, în special în Canada şi România. Costumele, uneori prea prăfuite, ale operei aşa-zise tradiţionale au fost înlocuite cu costumaţii contemporane, de la uniforme militare la ţinute de lucru, soliştii şi coriştii au fost mai puţin statici, iar actorii au alungat plictisul cu o prezenţă expresivă şi dinamică.

Acţiunea descrisă în operă, care se petrece în secolul VI î.Hr şi care are în centru robirea evreilor de către regele Babilonului, Nabucodonosor, respectiv exilul lor, a fost adusă de Hausvater în secolul trecut, luând forma persecutării evreilor de către nazişti. Pe ecranul din spatele scenei imaginile au evocat persecuţia tragică a evreilor din cel de-al Doilea Război Mondial. Din recuzita "naziştilor" de pe scenă nu au lipsit armele şi uniformele militare, pumnalele fiind înlocuite cu pistoale. Încercând să sublinieze contemporaneitatea unei opere de referinţă a lui Verdi, Hausvater s-a străduit să aducă un plus de teatralitate dar şi de dinamism, fiind vizibilă încercarea sa, reuşită, de a face un spectacol viu şi de a şterge praful de pe opera ocolită încă de mulţi dintre tineri. "Muzica lui Verdi nu este muzica bunicii, ci este muzica ta" - mesajul transmis verbal tinerilor de regizor înainte de premieră şi-a găsit ecoul în montarea modernă "Nabucco 12". Spectatorii au fost întâmpinaţi de actori încă de dinainte de începerea reprezentaţiei, printr-o incantaţie religioasă menită să sublinieze dimensiunea spirituală a poporului evreu, repetată apoi şi în anumite momente din spectacol. Actorii se exprimă exclusiv prin gesturi şi astfel mai liber, ceea ce, în contrabalansare cu interpretarea muzicală, sporeşte expresivitatea şi lirismul fiecărei scene. Mai mult, unul dintre actori a jucat în permanenţă rolul unui mim, care a animat acţiunea scenică. Actorii au fost protagonişti şi în două scene ce au intrigat o parte din spectatori.

În prima dintre ele a fost redată, plastic, gazarea de "la duşurile" din lagărele naziste, actorii şi actriţele fiind complet dezbrăcaţi, într-un gest ce-şi găseşte totuşi suportul în realitea istorică, din păcate, crudă. Cealaltă scenă de nuditate, dinspre finalul spectacolului, a putut părea pentru unii mai degrabă gratuită, însă poate sugera fie nimicnicia omului în faţa divinului - în contextul cântării interpretate de cor, fie starea în care omul se întoarce în pământ. Pe de altă parte, unul dintre cele mai aşteptate momente ale spectacolului, celebrul "Cor al robilor evrei" - "Va, pensiero", a fost unul din momentele cele mai intense din spectacol, într-un pasaj de senzualitate şi mister, ovaţiile fiind îndelungi. Animat, viu şi intens, spectacolul propus de Alexander Hausvater, acompaniat de dirijorul Adrian Morar, la pupitrul Orchestrei Operei clujene, secondat de solişti, cor şi actori, poate fi privit ca o încercare reuşită de a împrospăta spectacolele de operă autohtone şi de a le pune în mod real şi la îndemâna tinerilor.

Solidaritate cu protestele din ţară

La finalul premierei de duminică seară spectatorii au fost invitaţi să interpreteze celebrul "Va, pensiero" în română - "Dor de casă", alături de artişti. În sală a fost fluturat şi drapelul României, iar o parte dintre protagonişti au îmbrăcat halate medicale, în semn de solidarizare cu protestele din Cluj-Napoca (dar şi din ţară), începute de la manifestarea susţinerii pentru medicul Raed Arafat. "Gestul cu steagul era gândit dinainte, deoarece am dorit să sugerez publicului să facă o paralelă între ce se întâmplă în acţiunea descrisă în operă şi România de astăzi. Îmbrăcarea halatelor a fost însă conjuncturală, a fost o reacţie a colectivului artistic în momentul în care făceam opera, vizavi de ce se întâmplă în oraşe. Este un gest ce arată că artistul român nu se ascunde, ci reacţionează la ceea ce se întâmplă, prin ceea ce face pe scenă. Cel mai important este însă spectacolul ca atare", a explicat Hausvater.