Clujul are cea mai vie cultură din România

Clujul este pe primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte vitalitatea culturală, detronând astfel oraşe cu tradiţie cum sunt Sibiul, Timişoara, Alba Iulia sau Iaşiul. Analiza a inclus 46 de oraşe capitale de judeţ şi oraşe cu peste 50.000 de locuitori, iar atuurile principale ale Clujului sunt infrastructura culturală, firmele de profil, dar şi publicul avid de cultură.

"E un studiu luat după modelul unor ţări unde există certitudinea că în planificarea urbană şi în strategia dezvoltării oraşelor cultura începe să aibă un rol deosebit", a explicat Liciu Chelcea, directorul Centrului de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (CCCDC), realizator al studiului. Structura se află în subordinea Ministerului Culturii, iar prin acest studiu s-a dorit "să vedem care este situaţia, ţinând cont de faptul că jumătate din banii pentru cultura din România sunt gestionaţi de administraţiile locale".

Studiul se bazează pe statistici oficiale de la Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor, Registrul Comerţului sau Ministerul Justiţiei. Situarea Clujului în fruntea clasamentului are ca prim motiv infrastructura culturală, context în care este menţionat ca "cel mai bine echipat oraş al ţării ". Studiul invocă "instituţii de spectacol specifice culturii înalte" cum sunt teatrele dramatice, opera, orchestra simfonică, dar şi numeroase posibilităţi de accesare a produselor cinematografice. "Dată fiind dimensiunea reţelei cinematografice, asociată cu un consum ridicat de filme proiectate în săli, se poate vorbi despre Cluj ca despre un «oraş al filmului»", arată studiul. "Fondul de biblioteci, deşi nu este dintre cele mai mari, este peste media centrelor urbane analizate", justifică autorii analizei. "Foarte important de menţionat este însă şi interesul deosebit manifestat de populaţie pentru vizionarea filmelor în cinematografe (cei mai mulţi spectatori din ţară)", menţionează cercetarea.

Au fost evidenţiate şi câteva minusuri. La capitolul resurse umane specializate, Cluj-Napoca ocupă a treia poziţie, fiind devansat de Sibiu şi Oradea. "Ponderea scăzută a cheltuielilor bugetare rezervate culturii în perioada analizată nu se relaţionează cu performanţele sectorului cultural din Cluj-Napoca, acestea fiind ridicate", atrag atenţia autorii studiului. Ne aflăm abia pe locul 12 în privinţa indicelui parţial al sectorului non-guvernamental ce activează în domeniul culturii, iar "gradul de implicare al populaţiei prin activităţi remunerate sau de voluntariat este sub media ţării sau, în cazul numărului de voluntari, cu puţin peste aceasta".

Totuşi, ceea ce a contribuit decisiv la obţinerea primei poziţii în top este dimensiunea sectorului industriilor creative. "Cluj se distanţează de celelalte oraşe din ţară în principal prin cifra de afaceri a activităţilor din industriile creative şi prin numărul mare de salariaţi ocupaţi în acest", se arată în document.

"Aş recomanda administraţiei Clujului să elaboreze strategii de sprijinire şi promovare a firmelor şi ONG-urilor din domeniul cultural, după o analiză prin care va identifica industriile creative care promit să genereze o creştere", a apreciat directorul CCCDC. "Aici sunt multe exemple de oraşe care îşi fac un brand din cultură, cum ar fi moda la Milano sau deschiderea Muzeului Guggenheim din Bilbao", a adăugat Chelcea. Clujul este urmat în top de Sibiu, Sfântul Gheorghe, Timişoara, Alba Iulia, Iaşi, Bistriţa, Târgovişte, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Constanţa, Oradea, Craiova, Piatra Neamţ şi Braşov. "Am exclus Bucureştiul pentru că prezenţa firmelor din industriile creative este foarte mare acolo", a explicat Liviu Chelcea.

Banii de la buget nu sunt puţini, susţin oficialii

"Ni s-a mai reproşat că alocăm culturii un procent mic din bugetul local", a declarat Oana Buzatu, reprezentanta Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. "Chiar Tudor Giurgiu a spus asta, dând exemplu Oneştiul, care a alocat 30% din buget culturii. Sumele care se acordă activităţilor culturale la Cluj sunt însă foarte mari, mult peste alte oraşe, dar se distribuie multor proiecte şi evenimente", a explicat aceasta. "Nu a fost eveniment clujean important care să nu se poată ţine din lipsă de bani şi nici vreunul care să depindă exclusiv de susţinerea primăriei, ceea ce este bine", a mai spus Buzatu. Pentru 2010 s-au alocat pentru cultură şi tineret 1,5 miliarde de lei vechi.