“Spărgătorul de nuci”, pe patine la Cluj

Aproximativ 2.000 de clujeni au asistat miercuri seară la cele două reprezentaţii ale celebrului balet "Spărgătorul de nuci", de P.I. Ceaikovski, ce i-a avut ca protagonişti pe patinatorii Baletului pe gheaţă din Sankt Petersburg. Spectacolele au readus la rampă decorurile şi costumele impresionante, specifice baletului rus, însă spaţiul restrâns de desfăşurare a limitat execuţiile tehnice de mare efect.

Clujenii au avut parte de o experienţă inedită miercuri seară pe scena Operei Naţionale Române din Cluj: celebrul spectacol de balet "Spărgătorul de nuci", al lui P.I. Ceaikovski, prezentat nu într-o formă clasică, ci sub cea a unui "balet pe gheaţă". Protagonişti au fost membrii trupei Baletului pe gheaţă din Sankt Petersburg, mulţi dintre ei medaliaţi la concursuri de patinaj artistic. La fiecare dintre cele două reprezentaţii, organizate la interval de trei ore una de alta, sala a fost plină, capacitatea fiind de peste 920 de locuri. Unele persoane au asistat la spectacole în picioare. Reprezentaţiile au impresionat prin coloritul bogat al decorurilor şi costumelor, specifice baletului rus. Decorul principal a fost asigurat de câteva pânze uriaşe, schimbate în funcţie de momentul spectacolului. Foarte expresive ca imagine s-au dovedit măştile şoarecilor, de mari dimensiuni. Cea mai cunoscută parte a baletului "Spărgătorul de nuci", suita (extrasă de Ceaikovski din balet pentru a putea fi prezentată şi distinct, în concerte), care include opt fragmente, între care dansurile "rusesc", "chinez", "arab" sau celebrul "Vals al florilor", a fost de efect şi la Cluj. De altfel, pe acordurile "dansului rusesc" patinatorii balerini au defilat pentru aplauzele finale. "Au fost doar impresii pozitive. Imediat după spectacol balerinii au plecat spre Bucureşti (urmând să prezinte şi acolo spectacolul - n. red.). Vom organiza şi în viitor lucruri deosebite pentru Cluj", au precizat reprezentanţii companiei Diesel Events, organizatoarea evenimentului.

Ringul de gheaţă, cu o suprafaţă totală de aproximativ 120 de metri pătraţi, a fost înălţat cu câteva zeci de centimetri faţă de nivelul obişnuit al scenei şi amplasat după zona aferentă fosei, în care ia loc de obicei orchestra, vizibilitatea din anumite poziţii nefiind optimă. Cea de-a doua reprezentaţie a fost presărată cu mici incidente, respectiv o căzătură a interpretului principal şi momentul când unuia dintre balerini i-a rămas agăţată de perucă o mască. Spaţiul restrâns al patinoarului amenajat pe scenă limitează execuţia elementelor de patinaj artistic de mare efect, subliniază cunoscutul coregraf Vasile Solomon, profesor la Liceul de Coregrafie din Cluj. "Au fost costume deosebite, patinatori foarte buni. Spaţiul de desfăşurare e totuşi mai restrâns, iar în patinaj expresivitatea se obţine prin alunecare, prin deplasările în lateral", a evidenţiat Solomon. Conform acestuia, "baletul este cu totul altceva" decât "baletul pe gheaţă", care reprezintă în fapt patinaj artistic. "Vorbim de un sport îmbrăcat într-o formă artistică", a specificat coregraful. Baletul pe gheaţă din Sankt Petersburg a fost înfiinţat acum peste 40 de ani şi susţine spectacole în toată lumea. "Spărgătorul de nuci", unul dintre cele mai celebre baleturi din lume, compus de Piotr Ilici Ceaikovski, a fost şi primul spectacol din repertoriul ansamblului. Ca spectacol de balet, "Spărgătorul de nuci" a avut premiera în 1892, pe coregrafia lui Marisu Petipa şi Lev Ivanov. Libretul este bazat pe adaptarea lui Alexandre Dumas a basmului scris de E.T.A. Hofmann, "Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor".