Intelectualii urbei: Clujul este cel mai îndreptăţit să aibă o mitropolie

Clujul este cel mai îndreptăţit municipiu din Transilvania, atât sub aspect istoric, cât şi ca impact social, politic şi cultural din prezent, să găzduiască o mitropolie, susţine academicianul Ioan Aurel Pop. Intelectuali de marcă clujeni taxează graba de a rearonda teritoriile celor două mitropolii din Ardeal, deplângând manifestarea, în viaţa bisericii, a unor orgolii personale, respectiv a unei dinamici ce aduce a "marketing".

"Cea mai veche mitropolie românească din Transilvania şi-a avut reşedinţa la Cluj", subliniază academicianul clujean Ioan Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române - filiala Cluj, într-o expunere argumentată, trimisă ZIUA de CLUJ, pe tema posibilei rearondări a mitropoliilor din Ardeal. Stabilirea episcopiei ortodoxe a românilor transilvăneni la Sibiu în 1761 a fost pur aleatorie, fără ca municipiul respectiv să fi avut o tradiţie ca nucleu bisericesc al românilor. Istoricul a arătat că un astfel de statut a avut în schimb Alba Iulia, din secolul XVI, însă acolo s-a semnat ulterior "unirea" românilor ardeleni cu Roma, astfel că locul a căpătat o altă însemnătate din perspectivă răsăriteană. "Dar o tradiţie şi mai veche şi mai importantă avea Clujul, în al cărui hotar (la Feleac) se crease, cel mai târziu la 1488, cu sprijinul principelui Ştefan cel Mare al Moldovei, centrul unei puternice eparhii ortodoxe româneşti. Ierarhii acesteia sunt numiţi, la finele secolului al XV-lea şi la începutul secolului al XVI-lea, arhiepscopi (în documente latine) şi mitropoliţi (în surse slavone şi greceşti, adică răsăritene). Ei aveau jurisdicţie, în anumite perioade, din Crişana până în Ţara Bârsei şi din Banatul de Severin până în Maramureş.

Cu alte cuvinte, cea mai veche mitropolie românească din Transilvania şi-a avut reşedinţa la Cluj!", semnalează academicianul. Istoricul arată că tradiţia poate fi ignorată în anumite situaţii, "conform aceloraşi rânduieli vechi". "Este vorba despre regula nescrisă, dar aplicată în chip aproape invariabil, de mutare a centrului bisericesc major acolo unde este «metropola», adică acolo unde este centrul politic, social, cultural etc. de vază sau capitala locului, cum ar veni. Numele însuşi de mitropolie vine de la cel de oraş mare. De aceea, Mitropolia Ţării Româneşti s-a mutat de la Târgovişte la Bucureşti, cea a Moldovei de la Suceava la Iaşi etc. Clujul, şi din acest punct de vedere, este cel mai îndreptăţit să găzduiască o mitropolie!", a explicat Ioan Aurel Pop, care arată că încă din secolul XIX s-a dorit mitropolie şi la Cluj, însă stăpânirea străină "şi mai ales orgoliul nemăsurat al elitei politice" au respins iniţiativa.

Unii intelectuali de marcă clujeni reclamă ambiţii personale în perspectiva discutării luna viitoare, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), a rearondării teritoriale a Mitropoliei Ardealului, cu sediul la Sibiu, şi a Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, cu sediul la Cluj. "Nu este o idee prea fericită. Mitropolia Clujului a fost o ctitorie a Înaltpreasfinţitului Bartolomeu Anania, o lucrare a lui. A început să funcţioneze bine şi corect, începuse să-şi construiască o strategie şi să-şi ordoneze activitatea. Mai repede decât satisfacerea unei nevoi a enoriaşilor, satisface ambiţia unor persoane", a precizat Marius Bojiţă, fost rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, instituţie cu care mitropolitul Bartolomeu a avut o relaţie apropiată.

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB), Andrei Marga, a precizat că o reechilibrare, ca dimensiuni, a celor două mitropolii era anticipată. "La venirea cea mai recentă a patriarhului la Cluj (când UBB i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa), am asistat la o discuţie purtată de acesta cu mitropolitul Andrei, al Clujului, şi cu mitropolitul Laurenţiu, de la Sibiu, discuţie în care s-a pus problema echilibrării, ca mărime, a celor două mitropolii", a precizat Andrei Marga. El a opinat că nu se va pune problema desfiinţării Mitropoliei de la Cluj şi că Clujul va pierde cel mai probabil Eparhia de Alba.

Teologul Radu Preda susţine că pentru eventuala rearondare mitropolitană nu există o miză. "Nu avem pe termen mediu şi lung în faţă o decizie în care să conteze unde este situată o episcopie sau cât de mare este o mitropolie; o reaşezare a graniţelor canonice ale celor două mitropolii mi se pare cel mai firesc lucru, cu două condiţii: să nu fie în grabă şi nu să prindă forma unei lupte fratricide în interiorul bisericii, deoarece se introduce un duh politic în treburile bisericii, care nu are ce căuta. Oamenii ar trebui să gândească pastoral, ei nu sunt vânători care-şi măsoară valoarea eparhiilor în kilometri pătraţi", a subliniat Preda la REALITATEA TV Cluj.

Reprezentanţii Asociaţiei Credinţa Ortodoxă, a studenţilor teologi clujeni, susţin că unitatea BOR nu va fi afectată. "Biserica Ortodoxă este unită. Dacă este să se facă o colaborare între mitropolii se va putea face foarte uşor. Tensiuni pot fi doar între anumite persoane, care au anumite interese, însă nu cred că este cazul. Un sinod înseamnă ajungerea la un punct comun. Cât timp este un punct comun, nu văd de ce s-ar supăra părţile", a precizat Mihail Bud, directorul departamentului misionar al asociaţiei. De altfel, mai mulţi intelectuali clujeni şi-au exprimat dorinţa ca Sfântul Sinod să ia în şedinţa din 16-17 februarie decizia cea mai înţeleaptă. "Deciziile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu pot să fie subiective ca vremea şi nici provizorii ca acelea luate de guvernele laice ori de parlamente. Ele, inspirate fiind de Duhul Sfânt, se cuvine să aibă şi stabilitate şi să fie lăsate să-şi arate efectele în timp. Altminteri, poporul creştin, în astfel de situaţii, rămâne descumpănit şi îşi pune întrebări grave despre înţelepciunea conducătorilor săi spirituali!", a subliniat academicianul Ioan Aurel Pop.

Se putea aştepta reorganizarea administrativ-teritorială

Decanul Facultăţii de Teologie a UBB, preotul Ioan Chirilă, consideră că "graba unora de a reconfigura structurile celor două mitropolii" îşi are originea în modul în care s-a pornit la înfiinţarea Mitropoliei Clujului, care nu a fost, conform acestuia, "cel mai fericit". Preotul profesor a opinat că, pe de-o parte, o eventuală reorganizare ar fi trebuit discutată în prealabil într-o comisie specială a Sfântului Sinod, iar pe de altă parte, ar fi trebuit să aştepte finalitatea deciziei de reformare administrativ-teritorială la nivel de stat, "despre care se vorbeşte insistent". "În general tradiţia de organizare bisericească urmează structurile civile existente", a subliniat decanul Facultăţii de Teologie. În cazul în care se confirmă rearondările discutate, "ce nu a reuşit reforma Băsescu în administraţie a reuşit în biserică", a precizat profesorul universitar clujean Ovidiu Pecican, adăugând: "Pare cam neserios ca din 10 în 10 ani să te răzgândeşti şi să reconfigurezi eparhiile, într-un context care nu e unul de dominaţie străină, nici de război, cu pierderi teritoriale. Această dinamică aduce a cântărire a resurselor (umane, logistice, etc.), adică a «marketing»".