Criză de solişti în operele din România

Numărul insuficient de solişti în raport cu ansamblul de artişti şi cu repertoriul, respectiv remunerarea angajaţilor din operele naţionale din România sunt principalele probleme cu care se confruntă aceste instituţii. Pe de altă parte, montările mai provocatoare suscită în continuare reticenţe din partea unora din "diriguitorii" operelor din ţară.

"Într-un colectiv de 264 de angajaţi, avem doar 14 solişti, la un repertoriu destul de bogat. Uneori poţi fi în situaţia să acoperi patru-cinci roluri de solist cu membri ai corului. Descompletezi astfel şi corul şi nu mai sună cum suna înainte", a reliefat Corneliu Murgu, directorul Operei Naţionale Române din Timişoara. Conform acestuia, remuneraţia artiştilor de operă şi dificultatea programării spectacolelor cu distribuţiile optime sunt alte provocări. "Tonul nu îl dăm noi, ci s-a dat deja, în «afară», unde se merge pe contracte determinate. În felul acesta poate fi rezolvată problema programărilor", a specificat Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional de Bucureşti, prezent la Cluj în calitate de regizor al spectacolului de operă "Evgheni Oneghin". Directorii Operelor Naţionale din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, precum şi directorul Operei Maghiare clujene au participat marţi la o discuţie cu reprezentanţii presei, pe marginea problemelor cu care se confruntă instituţiile pe care le conduc.

"În ultimii 20 de ani soliştii au avut libertatea de a merge, de a face audiţii. Eu pe Ştefan Pop (unul dintre cei apreciaţi tineri tenori români la nivel internaţional - n. red.) l-am prins de două ori la Timişoara, după aceea a «zburat», nici nu l-am mai văzut", a specificat Corneliu Murgu. Conform acestuia, în locul lui Carmen Gurban nu ar fi avut posibilitatea de a apela la o altă solistă pentru rolul titular din opera "Adriana Lecouvreur", prezentată marţi de Opera din Timişoara la Cluj. "Pentru Abigail din «Nabucco», domnul Hausvater a căutat în toată ţara, la fel Rigoletto este unul", au mai arătat participanţii la discuţie. Directorul Operei Maghiare din Cluj, Szep Gyula, a menţionat că absolvenţii Academiei de Muzică din Cluj "vin cu o anumită ştiinţă a cântatului, dar nu se mişcă deloc pe scenă, nu sunt învăţaţi acest lucru". Pe de altă parte, el a menţionat că un balerin al instituţiei porneşte de la un salariu de 500-600 de lei şi ajunge la 40 de ani la un venit de aproximativ 800 de lei, deşi munceşte zilnic.

Pe de altă parte, inovaţiile de ordin regizoral în producţiile de operă sunt privite cu prudenţă de directorii Operelor din Bucureşti şi Timişoara. Corneliu Murgu a precizat că nu este adeptul schimbării titlurilor sau nerespectării cuvintelor din libret şi că scandalul generat nu reprezintă un barometru pentru reuşita unui spectacol. Cătălin I. Arbore a arătat că Opera bucureşteană a încercat prezentarea unor opere contemporane, dar acestea "s-au jucat cu 150 de oameni în sală". Reuşita unor Opere de prestigiu din străinătate de a îmbina calitatea muzicală cu regii moderne este pusă pe seama bugetelor mai consistente, ce permit contractarea unor distribuţii întregi pentru reprezentaţii, consideră Murgu. "Repetiţiile durează câte şase săptămâni pentru o premieră, pe când la noi, mult mai puţin", a precizat directorul Operei din Timişoara. Directorul Operei clujene, Rareş Trifan, consideră în schimb că prin montări provocatoare pot fi atraşi spre operă şi spectatori care nu frecventează acest gen muzical. "Nu văd de ce cel care merge într-un club nu ar putea veni şi la un spectacol de operă", a punctat Trifan. "Eu am văzut montarea «Nabucco» («Nabucco 12», o montare de manieră modernă, semnată de Alexander Hausvater, după celebra operă «Nabucodonosor» a lui Giuseppe Verdi - n. red.) a Operei Naţionale şi nu mi s-a părut că s-a pierdut ceva din mesaj", a întărit Szep Gyula.

Opera din Timişoara, după 17 ani la Cluj

Ansamblul de artişti ai Operei Naţionale din Timişoara a prezentat marţi seară, în cadrul Festivalului Operelor Naţionale (Cluj-Napoca, 20-28 mai) spectacolul "Adriana Lecouvreur", de Francesco Cilea. Reprezentaţia, cu soprana Carmen Gurban în rolul titular, a atras aplauze îndelungi. Directorul instituţiei a primit un trofeu din partea directorului Operei clujene, Rareş Trifan, care a menţionat că Opera timişoreană a fost prezentă ultima dată la Cluj în 1995.