A fost Adrian Marino “turnător” la Securitate?

Numele savantului clujean Adrian Marino se leagă de un nou scandal mediatic, după cel provocat de publicarea memoriilor sale.

 Adrian Marino a fost acuzat că a colaborat cu Securitatea comunistă încă dinaintea publicării volumului său de memorii, “Viaţa unui om singur”. La apariţia primelor fragmente în presă, Mircea Dinescu, membru al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), dar şi “victimă” a notelor lui Marino, a declarat că savantul clujean ar fi fost informator.

în ultimele trei zile, cotidianul “Evenimentul zilei” a publicat, sub semnătura Mirelei Corlăţan, o serie de articole în care sunt citate fragmente din “dosarul Marino”, care ar demonstra că acesta a “turnat” şi a învrăjbit membrii diasporei române, din ordinul Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) şi al Securităţii române.

 

Astfel, în 1981 Marino ar fi trebuit să-l convingă pe Mircea Eliade să viziteze România, unde era aşteptat de autorităţi cu onoruri. Ar fi oferit informaţii despre diaspora românească din Paris şi despre grupul disidenţilor din jurul postului de radio “Europa liberă”. Numele său conspirativ ar fi fost “Brătescu” sau “Bratosin”. Colaborarea cu Securitatea şi DIE ar fi explicaţia deselor călătorii în străinătate ale lui Marino, susţine Mirela Corlăţan.

 

în cartea sa de memorii, “Viaţa unui om singur”, Adrian Marino se referă de mai multe ori la relaţiile sale cu puterea, implicit cu Securitatea, aducând diverse nuanţe care relativizează datele dosarului CNSAS. El evocă la un moment dat răspunsul dat unui ofiţer de Securitate la o întrebare imperativă a aceluia. “Dădusem, de fapt, o «informaţie»”, scrie Marino, fără să devină informator. El apreciază că poziţia de fost deţinut politic îl obliga să facă asta.

 

El neagă însă că ar fi dat informaţii “politice”, ci doar unele “anodine, curente, banale”. El oferă şi nume ale unor intelectuali, foşti deţinuţi sau nu, cu stagii lungi în străinătate, de la Ovidiu Cotruş sau Sergiu Al-George la Pleşu şi Liiceanu. Două capitole ale memoriilor se referă la situaţii de genul celor evocate în dosarul CNSAS. Dosar care conţine aparent doar relatări despre colaborarea lui Marino, nimic semnat de scriitorul clujean. în ce măsură informaţiile oferite de el i-au afectat pe alţii rămâne încă să fie stabilit.

 

“în 1969, Marino n-avea drepturi cetăţeneşti”

 

Conform dosarului de la CNSAS, Adrian Marino ar fi fost recrutat de Securitate în 1969. Informaţia este însă pusă la îndoială de profesorul Mircea Borcilă, care a realizat dosarul de reabilitare a lui Marino.

 

“în 1969, Marino mi s-a plâns că nu poate publica, din cauza unui activist de partid, şi că, deşi nu mai era deţinut, nu era nici cetăţean. I-am spus că putem să facem un dosar de reabilitare. Dar recrutarea lui de Securitate mi se pare complet deplasată. El nu avea drepturi cetăţeneşti în 1969. Iar de călătorit în străinătate, în perioada aceea au fost lăsaţi să plece cam toţi”, a declarat Mircea Borcilă pentru ZIUA de CLUJ.