Apusenii de altădată, la “Etnograficul” transilvan

Apusenii de altădată, la “Etnograficul” transilvan
Obiecte folosite în agricultură, creşterea animalelor, aurărit sau exploatarea lemnului în satele din munţii Apuseni, în special până la mijlocul secolului XX, pot fi văzute în cadrul unei expoziţii tematice, vernisată ieri la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

"Scopul meu a fost de a prezenta jalonat viaţa locuitorilor din Munţii Apuseni şi de a le oferi vizitatorilor câteva repere în acest sens", a precizat Silvestru Petac, muzeograf şi coordonator al expoziţiei "Munţii Apuseni. Repere etnografice", vernisată ieri la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca. Expoziţia cuprinde zeci de obiecte din spaţiul rural al judeţelor din Munţii Apuseni: Cluj, Alba, Bihor, Hunedoara, Arad.

Fiecare secţiune este însoţită de tabele explicative şi cu denumirea obiectelor expuse. Cele mai ample secţiuni vizează patru meşteşuguri ilustrative în ceea ce priveşte ocupaţiile din zonă: cultivarea pământului, creşterea animalelor, aurăritul şi exploatarea lemnului. Între obiectele inedite pot fi văzute un plug cu cormană (parte a plugului care răstoarnă şi mărunţeşte brazda) schimbătoare, în sensul că putea fi deplasată într-o parte sau alta a plugului, lucru necesar aratului în pantă, specific muntelui.

Un alt obiect inedit este un hârleţ de lemn, care are doar vârful metalic. Coşul pentru transportul mineritului de aur, furcoiul, bâta cu măciucă, găleata cu cupă pentru muls, compasul de lemn, folosit la măsurătorile din exploatarea lemnului, porturi populare, fotografii cu sate ale moţilor, efectuate în anii ‘30 de Romulus Vuia, sunt alte câteva obiecte ce pot fi admirate. Expoziţia vernisată ieri poate fi vizitată până în 25 noiembrie şi îi este dedicată lui Valer Butură, fost director al instituţiei şi originar din Apuseni. Intrarea la expoziţie costă 6 lei pentru adulţi, respectiv 3 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.

 

Comenteaza