Unul din imobilele care strãjuieşte laterala de vest a Pieþii Unirii a gãzduit, de-a lungul timpului, mai multe personalitãþi transilvane, printre care şi Gheorghe Şincai, reprezentantul şcolii Ardelene. Casa a aparþinut mai mult timp familiei Wass, una dintre cele mai vechi familii nobiliare clujene.
Familia Wass s-a stabilit în judeþul Cluj în jurul anului 1100, având în proprietate întreaga vale a Fizeşului. Potrivit istoricului clujean Kovacs Andras, cel care a scris cartea “Istoria familiei Wass de þaga (Czege în ortografia veche – n. red.)”, statutul familiei Wass era unul “nobil de ordin mediu”. Membrii familiei Wass s-au remarcat, de-a lungul istoriei, prin diverse feluri.
Astfel, Wass Miklos a fost unul din primii castelani din Cluj şi a luptat împotriva regelui Carol Robert. Figura cea mai cunoscutã şi controversatã a istoriei contemporane a Transilvaniei este, însã, contele scriitor Wass Albert (1908–1998), declarat criminal de rãzboi şi condamnat la moarte în contumacie.
El a fost acuzat cã dupã 30 august 1940 a instigat la violenþã împotriva unor evrei şi a unor români din satele în care avea moşie, Sucutard şi Mureşenii de Câmpie, în apropiere de Cluj. Dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, el s-a mutat în Statele Unite, iar în urmã cu zece ani s-a sinucis, potrivit istoricului Vasile Lechinþan. Fiul sãu este astãzi membru al armatei americane, spune istoricul.
“Familia Wass a venit în Cluj pe la 1600, pe când oraşul era unul liber regal”, spune istoricul Tudor Sãlãgean. Ei îşi aveau reşedinþa atât în casa din Piaþa Unirii nr. 11, cât şi la cea de la nr. 27. Acestea sunt astãzi clãdiri-monument ale oraşului. “Casa de la nr. 11 este o clãdire veche, care înglobeazã fragmente renascentiste. în timpanul clãdirii putem observa blazonul familiei Wass, un cap de taur, al cãrui bot este strãpuns de o sãgeatã”, spune Lukacs Jozsef, autorul cãrþii “Povestea oraşului-comoarã”.
Ultimul proprietar al imobilului de la nr. 11 a fost contesa Wass Otilia, despre care istoricul Andras Kovacs spune cã era “o femeie foarte cultivatã, renumitã pentru cã avea idei mai progresiste”. Ea vorbea mai multe limbi strãine printre care germana, franceza, engleza şi italiana şi scria şi traducea poezii. Potrivit scrierilor lãsate de unchiul acesteia, Lajos Gyulay, Otilia avea o memorie excelentã, el numind-o de multe ori “o enciclopedie ambulantã”.
Contesa a cãlãtorit foarte mult în aproape toate þãrile din Vestul Europei şi, de asemenea, în Grecia şi Turcia. în timpul Primului Rãzboi Mondial, Otilia Wass a colaborat cu diferite organizaþii caritabile. De asemenea, în casa contesei funcþiona un salon literar frecventat de protipendada clujeanã. “La un moment dat, salonul literar a luat foc, din neglijenþã.
Adevãrul e cã, la vremea respectivã, incendiile erau la ordinea zilei”, spune istoricul Vasile Lechinþan. Contesa a avut o bibliotecã extrem de generoasã pe care a lãsat-o prin testament Colegiului Calvinist Kun de la Orãştie. Totodatã, casa, mobila şi toate documentele personale au revenit, tot prin testament, Societãþii Muzeale Ardelene.
Potrivit istoricului Vasile Lechinþan, în imobilul din Piaþa Unirii nr. 11 familia Wass l-a gãzduit pentru o perioadã pe marele cãrturar Gheorghe şincai. El a folosit pentru studiile sale biblioteca familiei, dar a contribuit şi la educaþia copiiilor Wass.
De asemenea, printre oamenii importanþi care au locuit periodic aici se numãrã Boloni Farkas Sandor, om de culturã clujean, Batory Ana sau Banffy Denes, a mai spus Vasile Lechinþan.
“Aici a stat un timp şi omul politic Deak Ferenc (1803-1876) şi poetul Vorosmarty Mihaly. Acesta din urmã era şi membru al Academiei de ştiinþe Ungare. Tot de pe balconul acestei clãdiri, Deak Ferenc (cunoscut sub numele de “Cel mai înþelept om al naþiunii maghiare” – n. red.) a þinut o cuvântare studenþilor, care l-au întâmpinat în piaþã cu fãclii”, a explicat istoricul. Vasile Lechinþan a mai menþionat cã pe Casa Wass din Piaþa Unirii nr. 27 existã, din 1597, inscripþia: “Virtutea aduce invidie”.
