Castelul Banffy din Bonțida va avea restaurant și două centre culturale

Grupul clujean Pont va elabora o strategie de dezvoltare pentru castelele din Transilvania și militează pentru intrarea conacelor în circuitele economic și social.

Specialiștii și-au prezentat la Cluj experiențele în domeniu. ”Dacă dorim să elaborăm o strategie, o metodă corectă ar fi ca aceasta să fie precedată de o serie de consultări, schimburi de idei și de experiențe și să includă cât mai mulți experți, administratori și proprietari de castele, instituții și organizații. Consulatul sprijină această inițiativă”, susține Lajos Mile, consul general al Ungariei la Cluj-Napoca. 

Csilla Hegedus, fost ministru al Culturii (2013-2014), și fondatoare a Transylvania Trust (FTT), entitate care gestionează Castelul Banffy din Bonțida, militează pentru descentralizare în privința valorificării sustenabile a castelelor; prin reduceri de taxe statul ar putea ajuta administratorii de castele în cazurile în care aceste clădiri sunt folosite de către comunitate. 

András Farkas, cofondator al Grupului Pont, a prezentat principiile strategiei elaborate până în acest moment, al cărei scop principal este readucerea castelelor și conacelor transilvănene în circulația economică și socială. Prioritățile principale sunt descoperirea valorii economice, sociale, culturale și turistice a castelelor și stabilirea rolului lor în viitor. 

Politica și monumentele istorice

Economistul Szabolcs Ilyes a subliniat că în 2016 statul român va încerca să reorganizeze programele de finanțare ale Uniunii Europene, deci nu este sigur cum se vor forma fondurile pentru finanțări. El a menționat cele trei finanțări existente: pentru monumente de categoria A și B, respectiv pentru clădiri care nu sunt considerate monumente istorice.

În categoria A, în ciclul de finanțare anterioară au stat la dispoziție 300 de milioane de euro, de ajuns pentru 100-120 de proiecte pe nivel național, iar pentru categoria B, 200.000 de milioane de euro, suficient pentru 500-600 de proiecte. În legătură cu cea de a treia categorie, Ilyes a reamintit programele de dezvoltare regională cu ajutorul cărora se pot renova parțial clădiri. 

Avocatul Emőd Veress a subliniat că inovația este esențială în salvarea și valorificarea castelelor și conacelor. Deoarece fiecare castel are o situație geografică și istorică aparte, trebuie să se elaboreze strategii unice și inovatoare. În primul rând să se elaboreze un model de business care asigură sustenabilitatea, iar acesta să fie însoțit de instrumente judiciare. În opinia lui Attila Weisz, istoric de artă, politica ar putea să fie cel mai eficient actor în restaurarea castelelor dacă ele vor fi încadrate în programul național de protejare a monumentelor. 

Dorottya Makay, expert în protejarea patrimoniului cultural construit, a împărțit procesul de restaurare în trei stagii: cercetare, proiectare și realizare. Cercetarea și proiectarea sunt cele mai importante, premise ale valorificării sustenabile a castelelor. “Domeniul patrimoniului construit este plin de supraregularizări, haos și neprofesionalism”, a spus Makay. Ea a propus o bază de date națională pentru monumente istorice, lărgirea finanțărilor, modernizarea regularizărilor tehnice și tratarea cetăților medievale, castelelor și conacelor în categorii diferite. 

Unii au făcut rost de bani, alții doar speră

Castelul Banffy din Bonțida funcționează deja ca un centru de arte și evenimente, iar Zilele Castelului, TIFF Open Air, Electric Castle sunt evenimentele principale organizate în jurul obiectivului. FTT plănuiește să dezvolte și să renoveze castelul și va înființa un centru de artă contemporană, un restaurant, iar în clădirea principală unde deja există o sală de conferințe, un centru de studii interculturale. Restaurările castelului au fost finanțate din fonduri europene și norvegiene, cu sprijinul statelor român și ungar și din donații private (2 milioane de euro).

Lilla Racz, managerul de marketing al castelului-hotel Daniel din Tălișoara,a prezentat pe scurt istoria acestuia: în 2009 ea și soțul ei l-au cumpărat, în 2011 au câștigat un proiect european de dezvoltare regională, în 2012 au început lucrările de construcție, iar din 2014 funcționează ca hotel. Racz spune că aceste castele sunt surse de experiență, de cunoaștere, iar întregul castel a fost construit pentru a servi acest scop. Fiecare element al acestuia este unic cu o istorie proprie. 

Castelul Mikó din Olteni a intrat recent în proprietatea Consiliului Județean Covasna și a Comunei Bodoc, a informat Zsuzsa Szots Papp, collaborator al Centrului de Cultură al Județului Covasna. Picturile de pe pereți sunt unice în Europa, dar proprietarii nu pot finanța restaurarea lor, astfel că se vor înscrie pentru fonduri. Totodată, castelul va fi valorificat pentru scopuri turistice și culturale. 

Cafenele și hoteluri în interiorul castelelor 

Jenő Kovacs, primarul Careiului, a prezentat castelul Károlyi, din centrul orașului. În 2008 s-au câștigat 5 milioane de euro prin Programul Operațional Regional pentru renovarea castelulului și al cetății din Ardud. În castelul renovat se organizează acum expoziții, spectacole de teatru, concerte, iar în parcul acestuia (revitalizat din alte fonduri) funcționează un manej. În 2015, 40.000 de persoane au vizitat castelul.

Farkas Banffy a prezentat situația castelelor Banffy din Ciuguzel, Zichy din Voivodeni, Daniel din Vârghiș și a conacului Gál din Dalnic. Despre castelul din Ciuguzel a spus că acum opt ani au început lucrările de restaurare, iar după ce va fi restaurat în totalitate, familia îl va folosi. Castelul este considerat drept monument de categoria A, iar moștenitorii l-au închiriat unui antreprenor din Târgu-Mureș care va deschide o cafenea și un muzeu în clădire. 

Castelul din Vârghiș se află în proprietatea societății Esztergom SRL, iar în clădire se vor înființa un hotel și un spațiu comunitar. Restaurarea conacului din Dalnic s-a terminat acum un an. Acesta este în proprietatea Fundației pentru Comunitate și în prezent în clădire funcționează Centrul Cultural Barabás Miklós.

Proiectul “Castel în Transilvania, strategii și modele de dezvoltare” este finanțat printr-un grant oferit de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului  în cadrul programului ”Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, fiind finanțat prin mecanismul financiar SEE 2009-2014 cu suma de 235.107 lei.