Clujul interbelic, în ilustrate de epocă

Cum arăta Clujul în primele decenii ale secolului trecut şi cum s-au schimbat cele mai reprezentative clădiri din oraş, într-o expoziţie de vederi la Casa Municipală de Cultură.

înfăţişarea din prima parte a secolului trecut a bulevardelor Eroilor, Regele Ferdinand ori Dorobanţilor, a pieţelor Mihai Viteazu sau Unirii, a bisericilor, universităţilor, clinicilor universitare, a instituţiilor de cultură şi a hotelurilor clujene este prezentată în expoziţia de fotografie “Clujul de odinioară”, deschisă de astăzi la Casa Municipală de Cultură (CMC). Clujenii mai pot vedea  cum înaintaşii lor parcurgeau centrul oraşului cu trenuleţul, trăsura, călare sau cu autobuzele tip “cutie de chibrituri”.

 

“Am vrut să arăt vizitatorilor imagini din istoricul Clujului, pe baza unor vederi care surprind cam tot ce e mai important de văzut. Sunt prezentate în total 80 de fotografii şi vederi. Majoritatea înfăţişează Clujul dinainte de primul război mondial şi din perioada interbelică. Se vede şi în imagini că municipiul era prosper, cu mişcare pe străzi, magazine, oameni care veneau de la ţară aici la târguri”, explică Ucu Bodiceanu, angajat al CMC şi cel care a amenajat expoziţia cu piese din colecţia personală.

 

Acesta a precizat că expoziţia, deschisă până în 31 august, a fost gândită şi pentru a prezenta Clujul concurenţilor străini care vor participa în a doua parte a lunii la Festivalul Internaţional de Chitară. în unele dintre cele mai interesante fotografii poate fi văzut un trenuleţ care circula la Cluj-Napoca în prima jumătate a secolului XX şi care făcea legătura între Gară, Zona Centrală şi cartiere. în fotografii apar şi numeroase trăsuri, oameni călare, dar şi autobuze vechi.

 

în imagini pot fi văzute şi clădiri care între timp şi-au schimbat destinaţia sau denumirea ori şi-au restrâns activitatea, între care hotelurile Central (actual Melody), New York (ulterior Continental) sau Astoria (unde funcţionează acum Camera de Comerţ şi Industrie – CCI Cluj). Fostele locaţii ale Camerei de Comerţ, Palatul Administrativ şi Cercul militar apar şi ele ilustrate. Bulevardul Eroilor este surprins şi în perioada unor târguri la care participau locuitori din împrejurimi, la fel şi Piaţa Unirii sau Mihai Viteazu.

 

Aici pot fi zăriţi târgoveţi şi domni în costum cu jobenul specific epocii şi doamne cu rochii lungi. Expoziţia surprinde elementele definitorii ale municipiului: spiritual - prin prezentarea catedralei ortodoxe, a bisericii Sf. Mihail, înconjurată într-o fotografie din a doua jumătate a secolului trecut de foarte multă iarbă multicoloră, bisericile Piariştilor, reformată, franciscană şi unitariană; cultural – sunt prezentate clădirea Teatrului Naţional şi cea a Teatrului de vară, desfiinţată între timp (actualmente Teatrul Maghiar), fostul cinematograf Urania, Cinema Astra, devenit între timp Victoria; medical – clinicile universitare; educaţional – clădirile Universităţii Babeş-Bolyai, dar şi cea a Politehnicii, aproape alipită de canalul Morii; administrativ – clădirea Primăriei, a Prefecturii, a Tribunalului, a Gării sau a Regionalei CFR şi de agrement - parcul Central, Chios, Grădina Botanică.

 

Vederile conţin şi imagini pitoreşti cu podul Elisabeta de peste Someş, dar şi vederi de ansamblu ale municipiului, fiind prezentată inclusiv o vedere veche, în care apare Clujul din jurul anului 1500.

 

Bd. Eroilor - cinci denumiri în trecut

 

Bulevardul Eroilor este prezentat în expoziţie în mai multe perioade din secolul XX, atât atunci când se numea Deak Ferenc, cât şi Regina Maria. Eroilor s-a mai numit Molotov, Petru Groza şi abia după revoluţie a primit denumirea cunoscută astăzi.