Compozitorul György Kurtág, aniversat la Filarmonica din Cluj

Filarmonica de Stat „Transilvania” dedică concertul simfonic de vineri, 12 februarie 2016, compozitorului maghiar născut în România (Lugoj), György Kurtág, care împlineşte anul acesta 90 de ani. Dirijorul Lawrence Foster revine cu această ocazie la pupitrul orchestrei filarmonicii clujene pentru a interpreta lucrarea "concertante" pentru vioară, violă şi orchestră de Kurtág. Pe scena Colegiului Academic vor fi prezenţi şi Hiromi Kikuchi (vioară) şi Ken Hakii (violă).

Din programul serii fac parte şi lucrările Adagio pentru orchestră de coarde, de Samuel Barber şi „Preludiile" şi „Mazeppa", de Franz Liszt.

György Kurtág (n. 19 februarie 1926, Lugoj, judeţul Severin) este un compozitor maghiar din România, emigrat în Ungaria, laureat al Premiului Muzical Ernst von Siemens pe anul 1998.

De la vârsta de 14 ani ia lecţii de pian de la Magda Kardos şi studiază compoziţie cu Max Eisikovits la Timişoara. După sfârşitul celui de-al doilea război mondial Kurtág se stabileşte la Budapesta, unde a urmat clasele Academiei de Muzică în 1946, având între profesori pe Sándor Veress şi Ferenc Farkas (compoziţie), Pál Kadosa (pian) şi Leó Weiner (muzică de cameră).

Între anii 1957-58 Kurtág a studiat la Paris cu Olivier Messiaen, Max Deutsch şi Leo Milhaud. Tot în acea perioadă a avut consultaţii cu Marianne Stein, iar sfatul ei a avut cea mai mare influenţă asupra carierei sale.

În perioada 1958-1963, Kurtág a lucrat la Liceul de muzică Béla Bartók din Budapesta. Între anii 1960-1980 a fost répétiteur cu soloiştii de la Filarmonica Naţională a Ungariei. Din anul 1967 a fost asistentul lui Pál Kadosa la Academia de Muzică, iar în anul următor a fost numit profesor de muzică de cameră, post pe care l-a deţinut până la ieşirea la pensie în 1986, dar a continuat să predea la Academie până în 1993.

Începând din anii 90 a lucrat tot mai mult în afara Ungariei, cu Filarmonica din Berlin (1993-1994), cu Viena Konzerthaus (1995), în Olanda (1996-1998), din nou la Berlin (1998-99), şi la Paris la invitaţia Ansemblului Intercontemporan, Cité de la Musique şi al Festivalului d'Automne.

Kurtág a câştigat prestigiosul premiu Grawemeyer în 2006 pentru Compoziţie Muzicală.

Născut în 1941 la Los Angeles, într-o familie de origine română, Lawrence Foster a beneficiat de îndrumarea unor dirijori de renume internaţional, ca Bruno Walter şi Karl Böhm, şi şi-a făcut debutul profesional la vârsta de 18 ani, la pupitrul unei orchestre de tineret numită Debut Orchestra, devenind ulterior Directorul Muzical al acesteia. Tot în aceeaşi perioadă, a devenit directorul Baletului din San Francisco, poziţie pe care a ocupat-o până în 1965. Între 1965 şi 1968, a fost asistentul lui Zubin Mehta la Filarmonica din Los Angeles, iar în 1969 a fost numit Dirijor Invitat Principal la Royal Philharmonic Orchestra.

Lawrence Foster a fost Directorul Muzical al Orchestrei Simfonice din Barcelona, al Orchestrei Naţionale a Cataloniei, al Filarmonicii din Monte Carlo, al Orchestrei Simfonice din Ierusalim, al Festivalului Muzical din Aspen, al Houston Symphony, al Orchestrei de Cameră din Lausanne, al Orchestrei şi Operei Naţionale din Montpellier. Printre orchestrele la pupitrul cărora s-a aflat, se numără Los Angeles Philharmonic, Orchestrele Simfonice din Montréal, Pittsburgh, Chicago, Amsterdam, Berlin, Bruxelles, Copenhaga, Milano, München, Oslo, Ottawa, Paris, Stockholm, Sydney, Viena sau Zürich.

A dirijat cele mai importante opere al lumii (ca cele din Los Angeles, Berlin şi Hamburg) şi numeroase orchestre de tineret. În urma celor zece ani petrecuţi ca Director Artistic şi Dirijor Principal al Orchestrei Gulbenkian, Lawrence Foster a fost numit Dirijor Laureat al ansamblului. Cu această orchestră, s-a regăsit pe scene din toată lumea, incluzând Festivalul „George Enescu" din Bucureşti şi Festivalul de Vară din Bad Kissingen şi colaborând cu artişti de prim rang, ca Lang Lang şi Evgheni Kissin.

Din anul 2013, este Director Muzical al Operei şi al Orchestrei Simfonice din Marsilia. Printre angajamentele din stagiunea 2014/2015, se numără concertele cu Orchestra Naţională din Lyon, Orchestra Filarmonicii din Copenhaga, Orchestrele Simfonice din Dallas, Montréal, Hong Kong, Orchestra Naţională Daneză, Orchestra Simfonică MDR din Leipzig, dar şi un concert la Festivalul de la Beijing.

Discografia lui Lawrence Foster însumează CD-uri apărute sub emblema PentaTone Classics, cu lucrări pentru vioară de Bruch, Chausson şi Korngold (cu Arabella Steinbacher şi Orchestra Gulbenkian), lucrări de Ligeti, Bartók şi Kodály. Pentru înregistrarea operei L'Étranger de Vincent d'Indy, cu Opera şi Orchestra Naţională din Montpellier, Lawrence Foster a primit distincţia „L'Orfée d'Or" a „L'Académie National du Disque Lyrique".

Promotor neobosit al creaţiei lui George Enescu, Lawrence Foster a fost Directorul Artistic al Festivalului omonim de la Bucureşti între 1998 şi 2001. Ultima înregistrare cu lucrări ale compozitorului român - cu propria sa orchestraţie a Octetului de coarde -, în compania Orchestrei Filarmonicii din Monte Carlo, sub egida EMI, a fost lansată în anul 2009. În ianuarie 2003, a fost decorat de Preşedintele României cu Ordinul „Meritul Cultural" în grad de Mare Ofiţer pentru promovarea muzicii româneşti.

Hiromi Kikuchi a început să cânte la vioară la vârsta de trei ani, iar la zece ani câştiga deja Concursul Naţional de Interpretare din Japonia. A studiat apoi cu Saschko Gawriloff, Henryk Szeryng, Nathan Milstein şi cu membrii Cvartetului Amadeus. Cariera sa internaţională a dus-o pe scene din Europa, SUA şi Japonia. A fost invitată în cadrul festivalurilor din Salzburg, Paris, Viena, Berlin, Edinburgh, Aldeburgh, Lucerna, Budapesta, Veneţia şi Milano.

Violonista este, de ani de zile, o colaboratoare foarte apropiată a compozitorului György Kurtág, care i-a dedicat numeroase piese, ca de pildă ...concertante... şi partita pentru vioară solo Hipartita. Solista a interpretat ...concertante... cu Orchestra della Scala din Milano (pentru care a fost distinsă cu Premio della Critica Musicale Italiana „Franco Abbiati"), Royal Concertgebouw Orchestra, BBC Symphony Orchestra, Orchestra Simfonică Radio din Viena, Konzerthaus Orchestra Berlin. Hipartita a fost cântată în premieră mondială la Berliner Festspiele, apoi la Carnegie Hall din New York, dar şi în oraşe ca Viena, Paris, Madrid, Budapesta, Milano şi Londra.

Hiromi Kikuchi a fost distinsă cu Premiul Deutsche Kritiker şi cu Premiul Edison (Amsterdam). Compact discul cu lucrări de Kurtág, Signs, Games and Messages, la înregistrarea căruia a participat şi ea, a fost selectat de New York Times drept cel mai bun album al anului 2003.

Discipol al lui Rainer Moog, al lui William Primrose şi al membrilor Cvartetului Amadeus, Ken Hakii este prim-violist al Orchestrei Concertgebouw din Amsterdam, calitate în care a colaborat cu dirijori celebri, precum Mariss Jansons, Riccardo Chailly şi Wolfgang Sawallisch.

Împreună cu soţia sa, violonista Hiromi Kikuchi, a cântat pe scene din Europa, SUA şi Japonia.

A fost invitat la numeroase festivaluri internaţionale şi a interpretat în compania unor ansambluri ca Orchestra Teatrului Scala din Milano, BBC Symphony Orchestra, Orchestra Radio din Viena, Orchestra Konzerthaus din Berlin, Filarmonica Naţională a Ungariei, Orchestra Simfonică RAI din Torino.

Ken Hakii a înregistrat compact discuri cu lucrări solo şi camerale.

Biletele la concert costă 20 de lei, preţ întreg şi 10 lei, pentru elevi, stundeţi şi pensionari.