Congres al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, la Cluj

Congresul Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe (ARA), aflat la cea de-a 42-a ediţie, se va deschide miercuri, 23 mai 2018, în prezenţa unor personalităţi ale mediului academic şi ştiinţific, în sediul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, potrivit unui comunicat transmis luni de organizatorii evenimentului.

Printre invitaţii evenimentului de anul acesta, care se va desfăşura în perioada 23-26 mai 2018 sub titulatura "ARA la Centenarul Marii Uniri", se numără preşedintele Academiei Române, Acad.Prof. Ioan Aurel Pop, preşedintele Senatului Universităţii Babeş-Bolyai, Prof.univ.dr. Ioan Chirilă, şi prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Prof.univ.dr. Ioan Bolovan.

Dezbaterile şi prelegerile susţinute de invitaţi pe parcursul desfăşurării lucrărilor Congresului ARA se vor desfăşura sub egida Centenarului Marii Uniri, după cum a precizat preşedintele ARA, prof.univ.dr. Ruxandra Vidu: "În acest an, Academia ARA contribuie la onorurile oficiale aduse eroilor Unirii la celebrarea Centenarului, adăugând o nouă valenţă internaţională spre creşterea vizibilităţii şi competenţei culturale şi ştiinţifice româneşti în Statele Unite şi în lume".

Timp de patru zile, participanţii vor avea prilejul să asiste la conferinţe plenare, pe secţiuni, şi la discuţii de grup, în cadrul cărora vor fi prezentate "idei revoluţionare în domeniul tehnologiei, al artelor şi al altor domenii care ne marchează viaţa şi ne modelează viitorul", potrivit organizatorilor.

Rezultatele ştiinţifice şi contribuţia valoroasă a lucrărilor care vor fi prezentate în cadrul Congresului ARA au un rol major în promovarea imaginii României în lume, constituind o veritabilă platformă pentru dezbateri, în care interferează şi se armonizează idei, concepte, viziuni.

"Congresul ARA a contribuit de peste patru decenii la dezvoltarea şi promovarea ştiinţifică a României la nivel mondial, la promovarea culturii şi limbii române în lume şi aduce în prim-planul vieţii academice internaţionale rezultatele remarcabile ale elitei intelectuale româneşti în diaspora", a precizat Ruxandra Vidu.

"În fiecare an, Congresul ARA reuneşte experţi din diferite domenii ale artei şi ştiinţei, oferind un forum academic cu un aport remarcabil din domenii precum lingvistică, literatură, medicină, muzică, ştiinte aplicate, inginerie, filosofie, teologie. Congresul ARA este un eveniment academic unic, care creează cadrul pentru dezvoltarea colaborărilor internaţionale între românii de pretutindeni", a subliniat preşedintele ARA, prof.univ.dr. Ruxandra Vidu.

Congresul Academiei Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe a reuşit, de-a lungul timpului, prin bogata participare a unor personalităţi din lumea academică şi ştiinţifică, să reconfirme statutul internaţional important pe care şi l-a conturat tot mai pregnant în ultimii ani.

"De la ultimul nostru Congres, Academia Româno-Americană a crescut şi a progresat, câştigând tot mai mult recunoaştere internaţională. Au fost semnate colaborări cu academiile româneşti în fiecare an, pe măsură ce continuăm să câştigăm noi membri. Odată cu creşterea numărului de membri, relaţiile noastre cu comunităţile academice sunt întărite. În plus, Jurnalul ARA, care a fost inactiv de peste 15 ani, a fost reluat anul trecut. Succesul Congresului ARA depinde de specialiştii şi invitaţii noştri", a mai precizat preşedintele ARA, prof.univ.dr. Ruxandra Vidu.

Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe a fost înfiinţată în 1975, în California, de un grup de intelectuali români cu domiciliul în Statele Unite ale Americii. În fiecare an, ARA organizează un Congres care oferă intelectualilor un forum deschis pentru a-şi prezenta ideile şi realizările în domenii precum literatura, filosofia, medicina, ştiinţele sociale, arte, inginerie, matematică, fizică, chimie etc. Între membrii Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe s-au aflat şi se află personalităţi foarte cunoscute, precum scriitorii Eugen Ionescu şi Virgil Gheorghiu, filosoful Mircea Eliade, profesorul George Emil Palade, recompensat cu premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, şi astronautul român Dumitru-Dorin Prunariu.