Culisele Festivalului UTE

Culisele Festivalului UTE
Tompa Gabor dezvăluie care sunt dificultăţile organizării unui festival de anvergura celui al Uniunii Teatrelor din Europa şi alte „secrete” de management.

în ciuda dificultăţilor întâmpinate, mai ales cele de ordin financiar, Teatrul Maghiar a reuşit, în cele din urmă, să aducă la Cluj festivalul internaţional al Uniunii Teatrelor din Europa (UTE). Regizorul Tompa Gabor este de părere că cel care îşi propune realizarea unui astfel de festival, îşi asumă din prima clipă un risc.

 

Deşi directorul Teatrului Maghiar de Stat Cluj era deja, de o vreme, membru individual al UTE, ceea ce îi aducea o serie de avantaje, după cum el însuşi mărturiseşte, Tompa Gabor şi-a propus aderarea teatrului pe care îl conduce, conştient fiind de trupa puternică, formată de echipă.

 

„Eram convins că acest teatru poate îmbogăţi Uniunea şi poate duce mai departe ideile strelleriene ale Uniunii”, a mai precizat regizorul. Următorul pas a fost ca membrii UTE să vizioneze spectacolele Teatrului Maghiar, după care aceştia au votat în unanimitate aderarea lui.

 

Chit că a făcut greu rost de bani, Tompa Gabor spune că autorităţile nu au fost totuşi reticente. „Am cerut 200.000 de euro de la Consiliul Local şi atâta am primit. Am cerut aproximativ 300–350.000 de euro de la Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) şi atâta am primit. Sigur că ne mai lipseau bani pentru care a trebuit să încerc să apelez la diverşi posibili finanţatori, dintre care cei mai importanţi ar fi Raiffeisen”, a mai menţionat directorul festivalului.

 

Tompa spune că banca a înţeles amploarea proiectului şi a acceptat să participe financiar, cu atât mai mult cu cât angajaţii teatrului erau deja clienţi Raiffeisen.

”A fost un drum greu, cu emoţii, deoarece, conform practicilor din România, finanţările nu se acordă foarte mult în avans. Şi pentru asta a trebuit să inventăm o întreagă strategie logistică pentru a putea rezerva hoteluri, fără să trebuiască să plătim avans”, a spus Tompa.

 

Majoritatea invitaţilor la festival sunt cazaţi la hotelurile Belvedere, Agape, Sport, Fulton şi pensiunea Piccola Italia. Pentru fiecare spectacol, organizatorii plătesc 15.000 de euro companiilor invitate. Cum acestea joacă fiecare spectacol de două ori, suma se dublează. Din aceşti bani, invitaţii trebuie să-şi asigure transportul de decor, costul călătoriei, diurnele sau eventualele onorarii.

 

în afara greutăţilor financiare, organizatorii UTE au întâmpinat o „rezistenţă” din partea conducerii Operei Maghiare, care era îngrijorată că Opera nu va avea unde să îşi ţină spectacolele în perioada festivalului. într-un sfârşit, acestora li s-a oferit un plan de activitate extrasediu pentru care au primit finanţare tot de la MCC. O altă dificultate a fost construcţia, în paralel, a sălii studio care a presupus o investiţie majoră de 1.620.000 de euro.

 

în spatele festivalului există o echipă artistică şi o echipă de marketing, precum şi secretariatul literar şi relaţii internaţionale. Acestora li se adaugă directorul tehnic, contabilul-şef şi câteva zeci de voluntari, care au lucrat împreună ca acest festival să se desfăşoare în condiţii cât mai bune.

 

 Potrivit directorului, încasările din bilete după prima săptămână de festival se ridică la aproximativ 10.000 de euro. „Cred că ne putem aştepta la un total de încasări de peste un miliard de lei vechi, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din bugetul întreg al festivalului”, a estimat Tompa Gabor.

 

Actorii, absenţi de la spectacole

 

Regizorul Tompa Gabor a remarcat absenţa oamenilor de teatru la spectacolele festivalului UTE. „în general, mă obişnuisem să văd mai mulţi actori la spectacole. Cred că o să vină, doar că, probabil, sunt implicaţi în alte proiecte. Este o mişcare teatrală lipsită de interes spre teatrul european, o lipsă de cultură teatrală şi a spectacolului, în general. Din păcate, acest lucru se simte şi în calitatea generală, cu mici excepţii, a spectacolelor teatrului maghiar din România”, a spus regizorul.

 

Comenteaza