CULTURĂ. Farmecul Clujului în obiective culturale

Evenimentul care se va desfăşura pe data de 16 iulie, „Clujul are farmec, puls şi identitate”, va avea şi o componentă informativă, sub forma unei călătorii pe harta culturală a Clujului, având ca unic ghid comorile culturale ale oraşului.

Călătoria începe în secolul XIII, în Clujul medieval, cu o clădire care a fost închisoarea târgului - Muzeul de Speologie Emil Racoviţă, singurul de acest fel din ţară şi al doilea din Europa de Est. înainte de execuţie, aici au fost închişi renumitul Baba Novac, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, şi duhovnicul său. încăperile adăpostesc obiectele care au aparţinut savantului Emil Racoviţă, dar şi o parte din descoperirile sale din peşteri. Ne îndepărtăm uşor de cea mai veche clădire funcţională a oraşului către strada Napoca, denumită „Uliţa Fânului” în Evul Mediu, deoarece ducea spre locul unde se aflau fâneţele clujenilor. Strada Napoca conduce paşii călătoriei către Uliţa Lupilor - strada Mihail Kogălniceanu de astăzi. Aici se află Biserica Reformată - Calvină, unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat între 1486-1516. Concertele de orgă din această clădire opresc paşii călătorului şi invită la un moment de ascultare.

Iuliu Maniu, stradă vazută în oglindă

Coborâm din temporalitate şi ne îndreptăm către Alma Mater Napocensis sau Universitas Napocensis- „mama nutritoare cu toate cele ale spiritului”. Universitatea clujeană a fost o urmare firească a evoluţiei culturale medievale, precedată de catedralele romanice şi gotice, de cupolele bizantine şi de Catedrala Sfânta Sofia, de reprezentările teatrale realiste. Ropotele de aplauze se aud ademenitor dinspre Teatrul Naţional Lucian Blaga. Călătoria devine un spectacol al tăcerilor lui Blaga, puse de atâtea ori în scena Teatrului Naţional. în faţă, străjuită de statuia lui Avram Iancu, se află Catedrala Ortodoxă. Nicăieri nu se aude mai bine slujba de duminică aşa cum se aude aici, de la amvonul lui Bartolomeu Anania. Călătoria îşi îndreaptă paşii spirituali pe strada Sfintei Biserici - strada Iuliu Maniu de astăzi. Dacă ridicăm ochii, vom avea o privelişte halucinantă: între această porţiune de stradă şi imobilele Statusului Româno-Catolic există o simetrie perfectă, de parcă cele două laturi ale străzii s-ar uita în oglindă. Călătoria continuă. Suntem în sec al XVIII-lea în faţa casei familiei Banffy - una dintre cele mai bogate şi mai influente familii de aristocraţi din Transilvania. Palatul Banffy adăposteşte din anul 1951 Muzeul Naţional de Artă care reuneşte opere consacrate ale unor artişti precum Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Palladz sau Camil Ressu.

„A murit Matei, a pierit şi dreptatea”

Clopotele bat din nou, de data aceasta de sub cupola bisericii Sf. Mihail, a doua clădire gotică ca mărime din Transilvania şi locul unde s-a întâlnit timp de aproape 150 de ani Dieta Transilvaniei. Legendele spun că în Catedrala Catolică există tunele subterane care leagă aceasta clădire de alte monumente din Cluj. Treptat, ne apropiem de leagănul de dezvoltare a oraşului modern, Piaţa Muzeului. Mărturie a moştenirii române a acestui oraş stau săpăturile din faţa Mănăstirii Franciscane. Piaţa Muzeului a constituit nucleul de dezvoltare al Clujului medieval, fiind centrul unei incinte fortificate de 7 hectare. Aceasta avea drept ax spiritual Biserica Franciscană, construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Legendele îşi deapănă firul poveştilor până la Casa Matei Corvin, locul în care s-a născut unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei, Matei Corvin. Deghizat în student călător, acesta a intrat în Cluj şi a descoperit că legile emise de el nu erau respectate, astfel că i-a pedepsit pe cei din conducerea judeţului. Memorabile au rămas vorbele poporului: „A murit Matei, a pierit şi dreptatea”. Călătoria se opreşte pe Cetăţuie, cea mai veche construcţie laică în stil baroc din Cluj, ale cărei trepte conduce către una dintre cele mai frumoase panorame ale oraşului.

„Clujul are farmec, puls şi identitate” este un proiect care şi-a propus realizarea unui itinerariu în viaţa culturală a Clujului. în 16 iulie, istoria şi legendele obiectivelor turistice vor fi împărtăşite clujenilor sub formă de fişe şi panouri mobile informative, care vor parcurge centrul oraşului. Obiectivele turistice, izvoarele istorice şi legendele sunt popasuri la care orice iubitor de cultura clujeană ar trebui să se oprească. Să privească, să asculte, să mediteze...