Cum eşti ghidat gratis prin cea mai mare colecţie de artă din Cluj şi de ce nu interesează pe nimeni

Ştiaţi că puteţi vizita Muzeul de Artă din Cluj-Napoca cu ghidaj gratuit - care în mod normal costă 50 de lei - în weekend? Aproape nimeni nu ştie, dovadă că azi, de exemplu, niciun clujean nu a trecut pragul la ora anunţată, iar celor cărora au ajuns mai târziu nu li s-a prezentat oferta.

Pentru preţul unui bilet de autobuz, clujenii pot vizita în orice zi muzeul de artă, iar ghidajele, care în mod normal costă 50 de lei, sunt oferite gratuit la orele 11 şi 15, sâmbăta şi duminca. Azi însă, nimeni nu a beneficiat de ofertă. "Lumea nu ştie de ea", spun angajaţii muzeului. "Biletul costă doar 4 lei, studenţii, elevii şi pensionarii plătesc doar un leu, dar nu e interesată lumea".

Pentru familia Kalo, care locuieşte în Mănăştur şi care a venit azi prima dată la muzeu, oferta nu spune nimic: la recepţie nu li s-a spus de ea, li s-au tăiat bilete şi au fost lăsaţi în camerele imense ale fostului castel Banffy, să admire după propriile capacităţi lucrările de artă expuse. Capul familiei, Ştefan Kalo (44 ani), e parchetar de profesie. "E prima dată când vin la muzeu, deşi stau demult în Cluj", spune el. E la muzeu cu soţia, fetiţa şi băieţelul său - dintre ei, doar fetiţa a mai văzut muzeul, o dată, într-o excursie cu clasa. "Tot am auzit de muzeu", spune Ştefan Kalo, "dar nu am fost niciodată, n-am ajuns; azi ne-am hotărât să venim cu toţii".

Directorul Călin Stegerean e descurajat de afluxul mic de vizitatori. Spune că a popularizat ghidajele gratuite inclusiv prin afişe de mari dimensiuni, de 2 metri pe un metru, a anunţat şi în newsletter-ul săptămânal livrat în căsuţele electronice de mail ale abonaţilor, "am făcut şi comunicate de presă, am popularizat", spune el. "Cred că e important să ajungă informaţia la oameni, cred că aici e problema. Săptămâni la rândul am avut un afiş de 2x1 metri, în care se anunţau ghidajele gratuite. Dar nu toată lumea trece prin centru".

Ghidul eventualilor vizitatori, care nu vrea să fie citat cu numele, aşteaptă degeaba curioşii sau amatorii de artă. "Azi nu a venit nimeni", spune ea. E posibil să fie biletul de intrare de vină, chiar dacă acesta e modic - 4 lei? Posibil, spune ghidul.  "La Nocturnele Muzeale, când deschidem după-masa şi ţinem deschis muzeul până noaptea, intrarea e gratuită şi atunci vine mai multă lume", spune ea.

Dacă ar fi să atragă vizitatorii care nu sunt consumatori de cultură la muzeul de artă, ce exponate ar scoate în evidenţă? "Greu de răspuns", spune ghidul. "E ca şi cum întrebi un părinte cu trei copii pe care-l iubeşte cel mai mult; dar cele mai atractive sunt lucrările de Grigorescu şi Luchian". Într-un final menţionează Altarul de la Jimbor - o piesă masivă din lemn, veche de cinci secole, unde sunt expuse mai multe tablouri. E cea mai interesantă piesă din muzeu, dar nu şi pentru familia Kalo: a trecut pe lângă ea după doar câteva secunde şi, fără cineva care să-i explice la ce se uită, s-a îndreptat spre următoarea cameră.

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca e printre cele mai importante astfel de  instituţii din ţară: are peste 13.000 de piese în inventar şi muzeul funcţionează din anul 1956 în Palatul Bánffy, o clădire barocă construită în perioada 1774-1785 ca reşedinţă a guvernatorului Transilvaniei. Muzeul a fost conceput pentu rpublicul larg, dar şi pentru cercetători. În Galeria Naţională de Artă, muzeul prezintă cronologic opere reprezentative pentru istoria artei româneşti. Circuitul debutează cu o colecţie de icoane ortodoxe din Transilvania secolelor XVIII-XIX expuse alături de altarul bisericii catolice din localitatea Jimbor, judeţul Braşov, realizat în stilul goticului târziu (sec. XVI), cu influenţe renascentiste, după cum se arată într-o prezentare a instituţiei. 

Galeria mai include lucrări semnate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu şi  Ştefan Luchian - cu una din cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral - dar şi de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gh. Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea sau Corneliu Medrea.

Celebrul "Car cu boi" al lui Grigorescu e una dintre operele care pot fi admirate în vastele încăperi ale fostului castel.