Filarmonica are pian “de pe vremea lui Tutankamon”

Caracterizarea îi aparţine apreciatului dirijor rus Misha Katz, care deplânge logistica de la instituţia clujeană.

 Activitatea Filarmonicii clujene ar trebui să se bucure de un sprijin consistent atât din partea autorităţilor locale, cât şi din partea celor judeţene şi din capitală, a subliniat ieri dirijorul rus Misha Katz, unul din cei mai apreciaţi artişti de către publicul meloman clujean. El va dirija Orchestra Filarmonicii într-un concert care va avea loc vineri. Artistul a atras atenţia că logistica instituţiei ar trebui îmbunătăţită.

 

“între noi fie vorba, nu se poate ca un oraş precum Clujul să aibă un pian de pe vremea lui Tutankamon. O fi piesă istorică, dar în momentul în care cântă pianistul, iar eu ascult, poate deveni isterică”, a punctat dirijorul rus Misha Katz, în cadrul unei conferinţe de presă organizate ieri de către Filarmonica de Stat Transilvania (FST) din Cluj-Napoca, cu prilejul concertului care va avea loc vineri la Casa de Cultură a Studenţilor.

 

 Directorul Filarmonicii, Marius Tabacu, a confirmat faptul că pianul instituţiei este unul foarte vechi: “Pianul este paradit, nu prea ţine acordajul. Datează din anul 1969, iar cu pianul se întâmplă precum cu o maşină - după ce ai scos-o din fabrică, începe să îi scadă preţul. Nu e ca la vioară, care cu cât este mai veche este mai valoroasă. Toate instrumentele cu mecanisme se degradează în timp. Un pian nou ar costa cam 120.000 de euro”, a detaliat Tabacu.

 

Directorul Filarmonicii a mai făcut câteva precizări: “Am mai apelat în stânga, în dreapta, dar să vedem ce se va întâmpla. Recondiţionarea pianului actual costă cam 35.000 de euro, fără ca să îţi dea cineva vreo garanţie cu privire la rezistenţa lucrărilor. Prioritatea la acest moment, atât a Filarmonicii, cât şi a instituţiei care o finanţează, consiliul judeţean, este, însă, găsirea unei săli proprii”. Potrivit lui Tabacu, celelalte instrumente de care dispune Filarmonica sunt în stare acceptabilă. 

 

Tot ieri, Katz şi-a reiterat ideea conform căreia Filarmonica clujeană are una din orchestrele cu cel mai mare potenţial din România şi chiar din Balcani, în ciuda condiţiilor logistice improprii de care beneficiază. “în Franţa se acordă sprijin de la nivel central, regional şi local”, a punctat Katz. De altfel, în urmă cu două zile, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Fekete Emoke, a informat că administraţia judeţeană va face lobby pentru Filarmonică în vederea obţinerii statutului de obiectiv cultural de interes naţional, iar demersul are toate şansele să se finalizeze cu succes. Astfel, activităţile instituţiei vor putea să fie finanţate şi de către guvern, nu doar de CJ. De asemenea, noul statut le-ar aduce muzicienilor angajaţi şi un spor salarial pe care tot executivul îl va achita. Fekete Emoke a precizat că solicitarea a venit din partea conducerii Filarmonicii.

 

Katz a mai amintit ieri că, deşi Filarmonica are perspective “extraordinare”, fosta conducere a instituţiei a ratat în trecut unele ocazii de a avea un spaţiu propriu. “Colaborarea noastră cu Misha Katz e relativ recentă, din 2005. La fiecare conferinţă de presă suntem însă întrebaţi când mai vine Misha Katz. Carisma şi magia pe care o degajă sunt cele care aduc oamenii la concertele sale”, a punctat Bianca Temeş, consultant artistic al Filarmonicii clujene.

 

Dirijorul Misha Katz s-a născut în 1954 în Rostov, Rusia, iar în 1976, după absolvirea Conservatorului “Ceaikovski”, a primit Marele Premiu al Rusiei “pentru interpretare, virtuozitate şi talent”, au menţionat reprezentanţii Filarmonicii clujene. Artistul a înfiinţat în 1985 trioul Şostakovici, cu care a concertat în multe oraşe din lume, iar în 1996 a obţinut statutul de dirijor permanent al Orchestrei Naţionale Belarus din Minsk. Ulterior, el a devenit şi dirijor invitat al Orchestrei Simfonice Naţionale din Ucraina şi al Filarmonicii din Ciudad de Mexico. în prezent, Katz este stabilit în Franţa.

 

Concert cu program 100% rusesc

 

Misha Katz va dirija Orchestra Simfonică a Filarmonicii în cadrul unui concert care va avea loc vineri, de la ora 19.00, la Casa de Cultură a Studenţilor. Programul cuprinde “Ouverture miniature din baletul Spărgătorul de nuci, op. 71”, de P.I. Ceaikovski, dar şi “Concertul pentru pian numărul 3 în Do Major”, de S. Prokofiev.

 

Acesta reprezintă “cea mai grea partitură concertistică pentru pian scrisă vreodată”, conform reprezentanţilor Filarmonicii. De asemenea, la concert va fi interpretată şi “Simfonia a II-a în re minor, op. 40”, de S. Rahmaninov, cea mai lungă lucrare concertistică a compozitorului rus. Solistă va fi pianista Elena Alina Bercu. Biletele costă 20 de lei, respectiv 10 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.