Fostul director al Muzeului Transilvaniei a trimis o scrisoare deschisă către Cioloş: "Regret că trebuie să v-o spun, dar ați fost dezinformat"

Fostul director al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), arheologul Ioan Piso, i-a trimis premierului Dacian Cioloş o scrisoare deschisă, prin intermediul căruia îi transmite că a fost dezinformat cu privire la situaţia instituţiei de cultură.

Demersul său a fost întreprins pe fondul recentei vizite efectuate de prim-ministru la Cluj-Napoca, în cadrul căreia Cioloş a "urecheat" conducerea muzeului, susţinând că MNIT a beneficiat în trecut de fonduri pentru reabilitarea lui, însă nu le-a folosit din cauza unor probleme juridice şi a unor dispute interne. 

Ţinând cont de acest lucru, fostul director al instituţiei de cultură clujene a dorit să îl informeze pe premier cu privire la contractul de 13 milioane de euro încheiat în 2009 de directorul interimar al muzeului, Viorica Crişan, pentru reamenajarea expozițiilor, document vehement criticat de Piso. 

Redăm integral conţinutul scrisorii deschise trimisă de fostul director:

"Stimate Domnule Prim-ministru,

Încep prin a vă mulțumi că v-ați decis să salvați Muzeul de Istorie a Farmaciei și să scoateți Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din gravul impas în care se află. M-a nedumerit un pic viziunea, care v-a fost indusă, despre cauzele care ar fi pricinuit distrugerea muzeului din Cluj:

„Am făcut o scurtă vizită şi la muzeu, unde iniţial înţelesesem că din cauza lipsei fondurilor nu s-au putut face anumite lucrări de consolidare şi reamenajare, după care am înţeles că finanţarea a existat la un moment dat, dar, din cauza unor probleme juridice şi dispute interne, muzeul n-a putut folosi banii atunci când i-au fost alocaţi şi acum, când aceste dispute s-au rezolvat, vin să solicite din nou fonduri. O să vedem în ce măsură putem să asigurăm alocări în perioada imediat următoare, însă am atras atenţia asupra faptului că e important ca atunci când avem alocări bugetare, să ne organizăm să le folosim".

Regret că trebuie să v-o spun, dar ați fost dezinformat. Deoarece, din ceea ce am constatat până acum, reprezentați guvernul cel mai cinstit de după revoluție, socotesc că aveți tot interesul să cunoașteți întregul adevăr și să procedați în consecință.

În anul 2009, pe când eram dat afară pentru a treia oară din funcția de director din cauza opoziției față de proiectul de la Roșia Montană, Viorica Crișan, directoarea interimară a muzeului din Cluj, a încheiat un contract cu firma Artex Services International SRL în valoare de 13 milioane de euro pentru reamenajarea expozițiilor.

Așa cum am arătat de nenumărate ori în presă, licitația a fost ocolită, contractul a fost încheiat în mod fraudulos, în baza așa ziselor „drepturi de autor", iar în decurs de o lună, la fel de fraudulos, ministerul i-a plătit aceleiași firme, prin muzeu, suma de 1,7 mil. de euro (= 7 mil. lei) pentru un așa zis „concept expozițional". De fapt era un album de 105 pagini, făcut la calculator în bătaie de joc. Statul român, adică noi toți, am plătit câte 15.000 de euro pentru fiecare pagină de inepții. Restul „realizărilor" sunt povești.

Escrocheria s-a bazat pe ideea perversă că reamenajarea unei expoziții ar fi o operă intelectuală, care ar putea, deci, să fie plătită din drepturi de autor. Cu alte cuvinte, asemenea firme, dispunând fiecare de vreun Michelangelo sau de vreun Leonardo da Vinci, pot cere oricât, adică un milion, zece milioane sau o sută de milioane, fiindcă statul român, adică noi toți, avem de unde-i da.

Or, potrivit prevederilor Legii 8/1996, opera de creație intelectuală nu se confundă cu suportul pe care-l utilizează spre prezentare. În cazul nostru, din însuși conținutul contractului rezultă că operele, respectiv obiectele din patrimoniul istoric național, aparțin MNIT, iar cedentul realizează doar suportul material în care aceste opere sunt cuprinse, spre a fi aduse la cunoștința publicului.

De altfel, nu există niciun paragraf de lege, pe care să se sprijine pretenția că o amenajare muzeală constituie prin ea însăși o operă intelectuală sau de artă. Pentru a fi considerată creație intelectuală sau operă de artă, lucrarea trebuie să se caracterizeze prin originalitate și noutate. Originalitatea și noutatea trebuiesc înțelese ca absență a anteriorității, adică lucrarea să nu se afle în raport de dependență cu o operă preexistentă. Or, lucrarea ce urma a fi efectuată de cedent a mai fost realizată în aceeași concepție și în alte câteva muzee din țară. Ca să fiu mai clar, orice toaletă sau chiuvetă din muzeul din Cluj ar trebui considerate opere intelectuale, adică irepetabile și intangibile. O altă condiție a unei opere de artă este de a nu se mai interveni asupra ei.

Dacă am avea de-a face cu o operă de artă în valoare de 13 milioane de euro, amenajarea muzeală însăși ar trebui declarată ca făcând parte din patrimoniul național. Asta ar însemna ca în viitoarea expoziție a MNIT să nu mai poată fi schimbat niciun bec și să nu mai poată fi modificată poziția niciunui obiect din vitrine! Cel mai scandalos abuz îl constituie prețul de 13 milioane de euro.

Hertha Müller s-a obosit o viață întreagă pentru un premiu Nobel în valoare de un milion de dolari. Nu era mai simplu să primească în trei săptămâni mult mai mult din partea ministerului nostru al culturii pe drepturi de autor? Ca om de cultură protestez vehement împotriva abuzului de a se fura pe seama unui muzeu de trei ori mai mult decât pe seama unei autostrăzi.

După mai multe demersuri inutile, în 6 iulie 2011, în perfect acord cu contabila și cu jurista instituției, am convocat firma Artex la o așa-zisă conciliere (nr. 1399/1.08.2011), cerându-i restituirea imediată a sumei de 1,7 milioane de euro. La urma urmelor, ce se aștepta din partea mea, să procedez legal sau să continui escrocheria? Ei bine, în 8 iulie, deci după două zile, mi-a sosit actul de demitere semnat de dl Kelemen Hunor. Îndată după aceea a numit-o director general pe Carmen Ciongradi, cea care semnase situațiile false de lucrări și care a întrerupt demersul de a recupera banii.

Cu șmecheria cu drepturile de autor băieții deștepți din cultură au încasat în toată țara vreo 60-70 de milioane de euro, cam de 10 sau chiar 20 de ori mai mult decât prețurile din occident, iar asta în timp ce atâtea muzee au rămas închise și atâtea monumente istorice se prăbușesc.

Tot în lipsa mea s-a făcut un proiect de schimbare a acoperișului aripii vechi a muzeului sau, cum zic constructorii, a învelitorii acesteia. Au fost turnate planșee grele de beton fără a se face o expertiză a fundațiilor. Cu alte cuvinte, legea a fost încălcată atât de proiectant, cât și de direcțiune. Acum clădirea muzeului se află în stare de precolaps (a se vedea documentul nr. 655/3.05.2011 din arhiva muzeului). Vă mulțumesc că sunteți dispus să acordați 1,5 milioane de lei pentru repararea clădirii. Dar vinovații care au încălcat legea vor fi vreodată puși la plată? De ce trebuie să plătim noi toți pentru prostia altora?

Să vedem cum stăm cu patrimoniul. Tot în lipsa mea a fost făcut un proiect în valoare de aproape 6 miliarde de lei vechi pentru asanarea depozitelor, căruia îi lipseau însă două elemente esențiale: un dren exterior, care să elimine surplusul de apă freatică din această zonă și un puț în curte, din care apa să fie periodic extrasă cu o pompă. Fără aceste elemente asanarea a fost un eșec, iar umiditatea a crescut la cote alarmante. Trebuie să știți, domnule Prim-ministru, că în asemenea condiții este păstrat cel mai valoros patrimoniu istoric din țară. Nici de data asta nu este nimeni de vină?

Iată deci că nu din pricina unor „probleme juridice și dispute interne" a ajuns muzeul din Cluj la sapă de lemn, ci din pricina necinstei și a incompetenței. În ceea ce privește justiția, aceasta a acționat mai degrabă homeopatic. Mai mulți procurori din țară au închis dosare similare prin NUP, la DNA Cluj dosarul se află din august 2010, iar Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj au tranșat chestiunea în favoarea actualei direcțiuni a muzeului, neținând seama, printre altele, de legea nr. 8/1996. Cu toții știm ce înseamnă precedentul în justiție.

Sentința dată de cele curți este o invitație adresată șmecherilor de a invoca de-acum înainte drepturile de autor pentru a delapida banul public. Știu că nu este frumos să mă îndoiesc de justiție într-o scrisoare adresată primului ministru. Nu mă îndoiesc nici de justiția divină, nici de cea română, ci de anumiți judecători și nu sunt singurul care o face. Îmi mențin deplina încredere în Dna procuror Laura Codruța Kövesi și în Consiliul Suprem al Magistraturii și sper că vor citi cu interes aceste rânduri.

Oare de ce se ascunde cu atâta înverșunare adevărul în privința muzeului din Cluj? Demersul meu nu este unul politic, ci unul în sprijinul patrimoniului național. Cu toate acestea, nu pot ignora investigații jurnalistice care au adus în discuție oameni politici de vârf (de pildă relația Udrea - ARTEX). Apoi, faptele s-au petrecut în toamna anului fatidic 2009. Că banii furați au putut ajunge în niște buzunare foarte simandicoase, asta o simt pe pielea mea.

Domnule Prim-ministru, în sprijinul afirmațiilor despre cele petrecute la muzeul din Cluj dispun de toate actele doveditoare. Puteți cere și raportul corpului de control al primului ministru din mai 2010, cel al Curții de Conturi din 2012 sau cel al Poliției Județene Cluj. Îmi permit însă să vă sugerez să inițiați o cercetare proprie. Aveți și avem tot dreptul la aceasta. Vă rog, domnule Prim-ministru, să nu mai permiteți afaceri oneroase pe spinarea urgisitei noastre culturi!

Sunt dispus să închei o înțelegere cu toate părțile. Dacă în urma cercetărilor veți constata că am procedat incorect, mă voi pune la dispoziția Dumneavoastră și a justiției. De asemenea, îi poftesc pe toți cei care se vor fi simțit lezați de acuzațiile mele să mă dea în judecată. În mod foarte curios, până acum nu a făcut-o nimeni. Dacă însă veți constata că eu am avut dreptate, corect ar fi să-i trageți pe ceilalți la răspundere. Bănuiesc că vor găsi echitabilă o asemenea înțelegere, că doar ne aflăm printre gentlemeni, nu-i așa?

Poporul acesta a ieșit în stradă înainte de toate împotriva hoției și și-a pus încrederea în Dumneavoastră. Indiferent cine și când a încălcat legea, ne așteptăm din partea Dumneavoastră la dreptate și tot dreptate și nu reproșuri așteaptă și cei care s-au bătut și până acum cu hoția.

Cu aleasă considerație, prof. emerit dr. Ioan Piso".