Glume şi chefuri cu Liiceanu şi Pleşu

Două inedite volume-jurnal au lansat sâmbătă la Cluj cunoscuţii eseişti Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu, într-un dialog savuros despre viaţă.

 Amuzament, căldură, un dialog spumos şi anecdotic, admiraţie, aplauze, autografe, personalităţi. Aşa se poate descrie cel mai simplu vizita la Cluj a lui Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu. Sâmbătă la prânz, cei doi şi-au lansat la Librăria Humanitas cele mai recente volume, pe care şi le-au prezentat singuri, prilej de a purta şi un amuzant dialog, spre satisfacţia cititorilor prezenţi la eveniment. Printre ei s-au aflat regizorul Mihai Măniuţiu, poeţii Marta Petreu şi Adrian Popescu, filosofii Vasile Muscă şi Virgil Ciomoş, eseiştii Ioana Both şi Mircea Muthu, universitari şi ziarişti.

 

“Tocmai eul meu se lasă cel mai greu înhăţat”, a observat Gabriel Liiceanu prezentându-şi cartea “întâlnire cu un necunoscut”, un soi de jurnal personal, cu notaţii eseistice şi însemnări cotidiene. “Dumnezeu se naşte din nevoia noastră de a ne da pe mâna cuiva de încredere”, scrie Liiceanu undeva, pentru a evoca în altă parte o anecdotă splendidă cu Alexandru Paleologu:

 

“A. îl întreabă într-o zi pe conu’ Alecu, trecut de-acum de 70 de ani, cum e când nu mai performezi». Dragă, răspunde conu’ Alecu, adevărul e că mai întâi nu te lasă ceea ce crezi dumneata. Mai întâi te lasă genunchii”. în paginile scrise de Liiceanu apar şi o mulţime de personaje celebre, ca Noica, Ţuţea sau Cioran, Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca. Petre Ţuţea şi Emil Cioran apar lalolaltă într-o altă întâmplare cu iz de anecdotă:

 

“Nu pot să uit zâmbetul lui Cioran când i-am transmis rugămintea lui Ţuţea de a nu-i mai ponegri pe Dumnezeu şi pe Fiu. A zâmbit măgulit, ca şi cum aş fi pus o pilă, ca şi cum i-aş fi cerut o favoare. Puţin a lipsit să-mi spună: «Să vedem ce putem face...»”. Există numeroase însemnări despre condiţia românului faţă de patria sa, unele ca nişte aforisme: “Pentru un român, a emigra este un mod de a se opera de România”. Talentul de scriitor al lui Gabriel Liiceanu apare însă în câteva pagini absolut năucitoare, în care descrie două “chefuri” dinainte de 1989, unul în Germania, cu nişte frunze de salată şi feliuţe străvezii de friptură, altul în România, un adevărat desfrâu culinar, din acelea care te pot omorî de indigestie.

 

Ceva mai sobru în însemnări e Andrei Pleşu în volumul “Note, stări, zile”, o selecţie de notaţii scrise între 1968-2009, unele chiar publicate, ca micul eseu despre Trabant, Pleşu fiind proprietar al maşinii cu pricina. Autorul are o privire aproape jurnalistică uneori, sintetizând precis evenimente sau stări. în ultimii ani ai comunismului, constată Andrei Pleşu, se înmulţise numărul de frizerii, alternând cu alimentare goale. “Flămând şi frezat – iată portretul «omului nou»”, scrie acid autorul.

 

Aflat la Berlin, el descrie vulnerabilitatea omului modern, dependent de tehnologie. “Vom sfârşi printr-un dezechilibru fatal, datorat unei mici nereguli. Ne va ucide dispariţia temporară a hârtiei igienice, suspendarea producţiei de frigidere sau scumpirea bruscă a indispensabililor. (...) Printre supravieţuitori  nu se vor număra decât câteva triburi robuste şi firile boeme care n-au apucat să aibă tabieturi.” Tonul lui Pleşu este mai puţin relaxat decât al prietenului său Liiceanu, dar mai spectaculos prin sinteză.

 

Pe trei pagini el se referă la un studiu despre nivelul de inteligenţă al europenilor, cu germanii în top şi românii pe antepenultimul loc. Pleşu se întreabă ironic care e scopul unui asemenea studiu: “Pregătim cumva o tehnologie care să amelioreze IQ-ul universal? Vor exista tratamente speciale, «la băi», în urma cărora ne vom întoarce acasă mai sprinţari? Bulă reamenajat ca Einstein, pe bază de dietă şi pilule?” Din cartea lui Andrei Pleşu nu lipsesc nici aforismele, unul spectaculos de-a dreptul: “Ceasul rău e acela în care diavolul face mai multe minuni decât Dumnezeu”.

 

 

“Suntem într-o fundătură”

 

Andrei Pleşu a fost implicat de-a lungul timpului în actul guvernamental, ca ministru sau, recent, consilier al preşedintelui Traian Băsescu. După lansarea de sâmbătă, el a acceptat să facă pentru ZIUA de CLUJ o evaluare a situaţiei actuale a României.

 

 “E o situaţie mai grea decât mi-aş fi închipuit vreodată că o să ajungem să trăim. Unele explicaţii se pot găsi în criza globală pe care o traversează toată lumea, dar am sentimentul că ceva în mecanismul nostru instituţional şi în viziunea noastră politică e şubred şi chestia asta mă deprimă. Nu-mi puteam imagina ca la atâţia ani după 1989 să fim în asemenea măsură confruntaţi cu o fundătură. Şi n-am soluţii”, a spus Andrei Pleşu.