Hegedüs Csilla: Am lansat competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană - România 2021

Hegedüs Csilla: Am lansat competiţia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană - România 2021
Ministrul Culturii, Hegedüs Csilla, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, lansarea concursului în urma căruia va fi desemnat oraşul din România care va primi titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, data limită de depunere a candidaturilor fiind 10 octombrie 2015.

La conferinţa de presă care a avut loc joi, la sediul Ministerului Culturii din Bucureşti, au participat Hegedüs Csilla, Iulia Deutsch, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene, coordonator al echipei informare-comunicare, şi Nadia Tunsu, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene din cadrul Ministerului Culturii (MC).

"Este momentul 0, acum lansăm concursul şi, în urma acestui concurs, vom şti care oraş va fi Capitală Culturală Europeană în 2021", a spus ministrul Culturii la conferinţa de presă.

"Parlamentul European şi Comisia Europeană au decis în aprilie, în acest an, că România împreună cu Grecia vor putea desemna câte un oraş să devină Capitală Culturală Europeană. Tot în acea decizie ni s-a spus că avem şase ani să pregătim acel oraş, să lansăm concursul, motiv pentru care noi, astăzi, lansăm această competiţie", a adăugat Hegedüs Csilla.

De asemenea, ministrul Culturii a spus că este important ca România să participe la această acţiune. "O să fie sentimentul nostru de a aparţine unui spaţiu comun european, patrimoniul nostru face parte din patrimoniul cultural european, artiştii noştri, creatorii noştri sunt foarte vizibili la nivel european în acel an", a spus Hegedüs Csilla, care a adăugat că această acţiune va fi importantă şi în ceea ce priveşte "impactul economic şi impactul social".

"Noi, Ministerul Culturii, de foarte mult timp spunem că patrimoniul nostru, cultura noastră, nu este un sac fără fund în care noi nu mai băgăm bani. Este o investiţie pe termen lung, pentru că cultura este în stare să producă dezvoltare locală şi regională, contribuie să avem mai multe locuri de muncă, contribuie la o viaţă mai europeană, o viaţă care este mai bună pentru toţi cetăţenii ţării", a spus Hegedüs Csilla.

Astfel, potrivit acesteia, un an întreg, toată ţara va vorbi despre cultură şi "o Europă întreagă va vorbi despre cultura românească".

Prin creşterea numărului de turişti şi prin dezvoltarea infrastructurii vor rezulta "nişte beneficii foarte importante", atât pentru comunitatea locală, cât şi pentru comunitatea regională, pentru oraşul care va avea acest titlu, potrivit ministrului Culturii.

Aceasta a dat ca exemplu oraşul Sibiu, care, potrivit ministrului Culturii, s-a dezvoltat odată cu primirea titlului de Capitală Culturală Europeană, în 2007.

"(...) Avem o viaţă culturală în acel oraş (Sibiu, n.r.). Ştiu că acelaşi lucru o să se întâmple şi în Capitala Culturală Europeană 2021", a spus ministrul Culturii, precizând că, din ianuarie 2015, vor avea un secretar de stat care se va ocupa "exclusiv" de această problemă.

Acest eveniment, Capitalele Europene ale Culturii, a fost organizat pentru prima dată în 1985, fiind iniţiat de ministrul grec al Culturii de la acea vreme, Melina Mercouri.

Numărul oraşelor care au deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii va ajunge la 60 în 2019. Până în 2001, titlul era Oraşul european al culturii. Acţiunea este deseori considerată iniţiativa emblematică culturală a Uniunii Europene, se arată pe site-ul capitalaculturala2021.ro.

Acţiunea a evoluat semnificativ în raport cu perioada de început, când reprezenta în primul rând o celebrare a artelor dintr-un oraş. Din 1980 s-a conştientizat din ce în ce mai mult rolul culturii în viaţa oraşelor şi anume de a contribui la bunăstarea cetăţenilor şi la prosperitatea unui oraş.

Fiecare oraş care intenţionează să-şi depună candidatura sau care este în curs de pregătire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstanţelor şi priorităţilor sale. Cu toate acestea, acesta este un premiu european cu criterii şi obiective standard stabilite la nivelul Uniunii Europene. Oraşele care reuşesc să obţină titlul combină obiectivele locale cu acest aspect european şi deseori internaţional.

"Un studiu comandat de Comisia Europeană cu privire la Capitalele Culturale Europene a demonstrat că sumele alocate pentru această acţiune sunt recuperate cu un profit de şase ori mai mare decât investiţia iniţială", a declarat Iulia Deutsch, şef-adjunct al Reprezentanţei Comisiei Europene.

Toate oraşele vor avea zece luni ca să-şi pregătească dosarul de candidatură, iar data limită de depunere a candidaturii va fi 10 octombrie 2015, a anunţat ministrul Culturii.

Selecţia finală va fi organizată în jurul lunii august 2016 de un juriu internaţional, iar desemnarea formală a oraşului va fi făcută la sfârşitul anului 2016.

 

Comenteaza