“Până la clarificarea situaţiei, totul rămâne la fel. MECT a făcut recurs”, ne-au spus reprezentanţii ISJ Cluj. Conform unei sentinţe a Curţii de Apel Bucureşti, MECT ar fi trebuit să elaboreze norme interne prin care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în şcoli.
Curtea de Apel Bucureşti s-a declarat de acord cu recomandarea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată contestaţia MECT, faţă de recomandarea CNCD de scoatere a simbolurilor religioase din şcoli, a declarat presei preşedintele Consiliului, Csaba Asztalos.
Mitropolia Clujului a precizat acum două luni că se opune solicitării unei părţi a societăţii civile care militează pentru scoaterea icoanelor din şcoli şi desfiinţarea orelor de religie.
Controversa a izbucnit în luna august a anului trecut, când profesorul buzoian Emil Moise susţinea că predarea religiei în instituţiile de învăţământ publice “constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase (...) şi o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unităţile publice îşi asumă transmiterea inclusiv a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă”.
Liga Pro Europa rămâne “anti”
De altfel, Liga Pro Europa organizează un seminar la care se dezbate modul în care se fac orele de religie din şcoli. Dezbaterea se face pe baza a 3.000 de chestionare pe care organizaţia le-a distribuit deja în teritoriu. Smaranda Enache, preşedintele Ligii Pro Europa, a declarat că “din aceste chestionare rezultă în primul rând că, deşi această materie este o materie însuşită de la clasa I până la clasa a XII-a de majoritatea covârşitoare a elevilor, lipsesc manualele şcolare, sunt programe şcolare în curs de a fi aprobate sau deja căzute în desuetudine, că există foarte multe cazuri în care elevii care aparţin unor culte minoritare nu se bucură de acelaşi tratament în cadrul şcolii publice”.
Preşedintele Ligii Pro Europa a mai afirmat că “spaţiul public este laic şi atunci prezenţa simbolurilor religioase ridică o întrebare. în al doilea rând, dacă elevii unei şcoli aparţin mai multor confesiuni, afişarea unui tip de simboluri religioase poate să fie interpretată ca un gest de discriminare”, a precizat Enache.
La Cluj, atitudinea societăţii civile a stârnit un protest public firav. Profesorii de religie clujeni s-au plâns Mitropoliei şi au cerut o reacţie mai dură a acesteia, fapt pus în practică de Mitropolitul Bartolomeu într-o declaraţie publică cu ocazia Sărbătorilor Pascale.
