Ierarhii ardeleni Andrei Şaguna şi Simion Ştefan, canonizaţi săptămâna aceasta

Canonizarea celor doi ierarhi ortodocşi din Transilvania, Andrei Şaguna şi Simion Ştefan, a fost proclamată în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) din 21 iulie, la propunerile Sinoadelor Mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Ceremoniile de canonizare a celor doi ierarhi vor fi oficiate de patriarhul BOR, Daniel Ciubotea. De precizat că în cadrul ambelor slujbe, la catedralele ortodoxe din Sibiu, respectiv Alba Iulia, va fi adus "cinstitul cap" al Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României, care se află între 24 şi 31 octombrie în România, fiind adus din Patras de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei.

Slujba de canonizare a mitropolitului Andrei Şaguna va fi oficiată sâmbătă, 29 octombrie, la catedrala mitropolitană din Sibiu şi va fi precedată, cu o zi înainte, de un ultim parastas ce va fi oficiat la mormântul ierarhului din Răşinari. Andrei Şaguna s-a născut în decembrie 1808 în Mişcolţ, Ungaria, şi a trecut la cele veşnice în iunie 1873. Cu studii superioare de filosofie şi drept, el a urmat apoi Seminarul Ortodox, a fost tuns ulterior în monahism, iar în 1847 a fost ales episcop, fiind instalat în acest rang în 1848. El a militat pentru restaurarea Mitropoliei Ardealului, iar după reînfiinţarea acesteia în 1864, în calitate de arhiepiscop şi mitropolit, a convocat un Congres naţional bisericesc al românilor din mitropolie.

În cadrul congresului respectiv a fost aprobat statutul după care a funcţionat Biserica Ortodoxă din Transilvania şi Banat până în 1925. Între principiile de bază se regăseau autonomia faţă de stat şi participarea laicilor alături de clerici în conducerea treburilor bisericeşti, conform basilica.ro. Principiile respective au stat la baza Statutului de organizare al BOR din 1925 şi 1946. Mitropolitul Andrei Şaguna a desfăşurat şi o bogată activitate culturală, educativă şi religioasă, având şi contribuţii din punct de vedere politic. Despre viaţa mitropolitului Simion Ştefan se cunosc mai puţine. El a trăit în secolul XVII, a fost mitropolit al românilor din Transilvania şi a trecut la cele veşnice la Alba Iulia în 1656. Una din principalele sale realizări este tipărirea păstoririi sale a Noului Testament, cunoscut ca fiind "de la Bălgrad", care reprezintă prima traducere românească integrală a Noului Testament. Ceremonia de canonizare a mitropolitului Simion Ştefan va avea loc duminică, 30 octombrie, la catedrala arhiepiscopală din Alba Iulia.