Ioan-Aurel Pop: Între a iubi trecutul şi a te pricepe la trecut ca să îl examinezi este o mare deosebire

Ioan-Aurel Pop: Între a iubi trecutul şi a te pricepe la trecut ca să îl examinezi este o mare deosebire

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, afirmă că există o mare deosebire între a scrie un text din iubire pentru trecut şi a te pricepe la trecut ca să îl examinezi.

Istoricul clujean a explicat sâmbătă, la Cluj, la lansarea cărţii sale "Istoria, Adevărul şi Miturile" în cadrul târgului Gaudeamus, cum a apărut ideea acestui volum, care este o replică dată istoricului Lucian Boia.

"Citind în 1998 lucrarea istoricului Lucian Boia - 'Istorie şi mit în conştiinţa românească' -, după ce am citit-o şi am revenit asupra unor pasaje am rămas cu un sentiment de nemulţumire, de amărăciune şi de neputinţă. Gândindu-mă că oare toţi profesorii mei, văzuţi şi nevăzuţi, profesorii direcţi sau cei de la care am învăţat intermediar, prin lectură, să fi fost naivi, necunoscători, slabi şi domnul Boia să fie un geniu de care nu aflaserăm până atunci... M-am tot gândit la asta. N-am ştiut de unde să apuc lucrurile până când mi-am dat seama (...) că în lucrarea asta era, după părerea mea, o inconsistenţă logică", a explicat Ioan-Aurel Pop.

Acesta a arătat că a înţeles din cartea istoricului Lucian Boia două idei forţă, respectiv aceea că adevărul şi mai ales adevărul istoric nu există şi că strădania de a-l căuta e inutilă, precum şi o a doua idee - că istoricii au falsificat istoria.

"Adică, prin mituri, legende, eroisme de ale lor, naţionalisme au falsificat istoria. Aceste două idei după părerea mea nu pot sta una lângă alta. Dacă adevărul istoric nu există, atunci putem scrie orice despre trecut şi orice trebuie să fie bine venit şi acceptat? Şi numai dacă adevărul istoric există, ne putem raporta la mit ca la o exagerare, ca la o minciună. Şi atunci am luat pe rând fiecare pasaj şi am pornit de la daci şi de la romani şi am ajuns până la comunism, trecând şi prin Mihai Viteazu şi prin Şcoala Ardeleană şi prin Eminescu. Prin urmare, această carte despre o altă carte este o istorie a românilor privită prin cheia meseriei de istoric", a detaliat rectorul Universităţii Babeş-Bolyai.

Ioan-Aurel Pop a subliniat în discursul său că meseria de istoric are, ca oricare alta, nişte reguli de la care ne poate face rabat sau cel care scrie trebui să avertizeze cititorul că ceea ce va citi este un text inspirat de literatură.

"Trebuie să respectăm o convenţie şi să avertizăm cititorul când scriem o carte de istorie şi când scriem o carte de interpretare prin prisma literaturii, muzicii. Chiar şi chimiştii pot scrie istorie, dacă le place, numai că mereu atrag atenţia! Între a iubi trecutul şi a te pricepe la trecut ca să îl examinezi este o mare, mare, mare deosebire. Medicii mă înţeleg când zic asta, degeaba ştiu eu numele a 100 de plante medicinale şi ştiu cum făceau geto-dacii trepanaţii, ca să scoată spiritele rele din cap şi puneau oasele craniului la loc. Şi degeaba ştiu teoretic cum să fac o operaţie că niciun om serios nu m-ar lăsa să fac o intervenţie chirurgicală dacă nu sunt medic de meserie. Cam aşa e şi cu respectul pentru meseria de istoric", a conchis.

La eveniment a vorbit şi sociologul Vasile Dîncu, care a spus că istorici precum Lucian Boia, care face parte dintr-o categorie a "spărgătorilor de mituri", sunt foarte necesari pentru o cultură.

"Lucian Boia cred că este folositor pentru cultura noastră. Este ca şi un virus. Viruşii creează anticorpi, creează pentru organism capacitatea de a se apăra. Ori cultura noastră este altfel moartă. Dacă scriem o carte de sociologie sau o carte de istorie, nimeni nu mai scrie despre asta, nimeni nu o comentează. De aceea, este o probă pentru o cultură să ştie să se apere (...). Lucian Boia face parte dintr-o categorie apărută în ultimii ani, cea de spărgători, de vânători de mituri. Este o categorie intelectuală care face foarte multă piaţă, vinde cărţi, apare la televizor. A deconstrui adevărurile noastre este astăzi o modă, dar nu este numai o modă intelectuală, are în spate un întreg demers capitalist, economic. Astăzi toate identităţile de grup, etnice se încearcă să fie duse la disoluţie", a mai spus Dîncu.

La lansarea cărţii au mai vorbit preşedinta Uniunii Scriitorilor filiala Cluj, Irina Petraş, academicianul Ionel Cândea şi filosoful Aurel Codoban, care a fost anul acesta preşedintele de onoare al Târgului de Carte Gaudeamus. La eveniment au participat aproximativ 200 de persoane, printre care fostul preşedinte al Academiei Române, Ionel Haiduc, poetul Ioan Mureşan, prorectorul UBB, istoricul Ioan Bolovan, dar și actorul Dorel Vişan și fostul adjunct al şefului SRI, Florian Coldea.

 

loading...
Comenteaza