Ministerul Culturii a dat 7 milioane de euro pentru Conti

După ce în 2007 BT a oferit 7,5 milioane de euro pentru Conti, iar oamenii de afaceri Sorin Dan şi Bela Urasi au dat 8,5 milioane, respectiv 10 milioane pentru acelaşi Conti, în 2010 Ministerul Culturii a dat 7 milioane pe clădire.

Ministrul Kelemen Hunor a declarat că în 2010 Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) avea la dispoziţie 7 milioane de euro pentru a cumpăra clădirea hotelului Continental, însă tranzacţia nu s-a putut perfecta din pricina băncii la care era gajat hotelul. Conti urma să devină clădirea noului Muzeu Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT), care este închis de doi ani de zile.

Conti a fost cumpărat în 2005 prin societatea Ardeleana din Alba Iulia de miliardarul Dorel Tamaş. Acesta a promis că îl va transforma în galerii comerciale, dar nu i-a reuşit afacerea şi nici nu a putut să-l vândă. În prezent, Tamaş este dat în urmărire internaţională.

În 2007, înainte ca Banca Transilvania (BT) să achiziţioneze "clădirea albastră" a Romtelecom cu 6,2 milioane de euro, conducerea băncii a făcut oferta de 7 milioane de euro pentru preluarea hotelului Continental şi transformarea lui în sediu central pentru BT. De asemenea, negocieri pentru achiziţionarea clădirii au mai purtat Sorin Dan (care a oferit 8 milioane de euro), Ovidiu Turcu (circa 6,5 milioane de euro) şi Bela Urasi (10 milioane de euro). De asemenea, imobilul s-a aflat şi în atenţia lui Puiu Popoviciu, reprezentant în România al reţelei hoteliere Howard Johnson.

Conti ar fi urmat să devină noul sediu al Muzeului de Istorie a Transilvaniei a cărui actuală clădire este deteriorată. Specialiştii clujeni în structuri spun că proiectul de 11 milioane de euro de reamenajare a Muzeului de Istorie s-a dat fără expertiză tehnică generală care să confirme siguranţa clădirii vechi. Raportul ministerial remis conducerii MNIT săptămâna trecută spune cu ton liniştitor că imobilul e sigur. O săptămână mai târziu, expertul tehnic al MCPN, Szabo Balint, a semnat o notă în care cere de urgenţă efectuare unei expertize tehnice generale a structurii întrucât etajele inferioare sunt în stare de precolaps şi prezintă pericol public.

Războiul care are loc de mai bine de doi ani pe conducerea MNIT ar putea să se soldeze cu mai mult decât lăsarea în paragină a uneia dintre cele mai bogate colecţii de vestigii din ţară: colapsul unei structuri şi chiar rănirea unor angajaţi. Într-o notă semnată pe 3 mai 2011 de şeful SC Utilitas - firma executantă a lucrărilor de înlocuire a acoperişului, se specifică faptul că "structura portantă aferentă colţului sud-estic al clădirii colţ str. Constantin Daicoviciu - Piaţa Muzeului este grav avariată, existând crăpături însemnate la nivelul parterului şi etajelor".

"Având în vedere existenţa pericolului public, se recomandă luarea unor măsuri cu termen imediat: încetarea activităţilor în încăperile adiacente arcului de descărcare, elaborarea unui proiect de intervenţie în primă urgenţă privind proptirea provizorie a planşeelor adiacente arcului de descărcare, efectuarea unei expertize tehnice privind structura portantă în ansamblul ei, în vederea elucidării cauzelor degradărilor", sugerează inginerul Szabo. Contactat de ZIUA de CLUJ, expertul a spus că "dacă nu se iau măsuri s-ar putea întâmpla orice". "E un pericol mare, trebuie să se intervină cât mai rapid. Trebuie făcută o expertiză în următoarele două-trei luni de nişte specialişti. Sunt vreo 15 în Cluj care pot face asta. Deoarece clădirea e mare, costurile vor fi de aşa natură încât lucrarea nu va putea fi încredinţată direct, ci doar prin licitaţie. E foarte posibil să dorim să participăm şi noi", a spus şeful Utilitas.

Săptămâna trecută, Ministerul Culturii a refuzat să acorde bani MNIT pentru expertizarea clădirii, invocând în susţinerea acestei decizii o expertiză tehnică concepută de Utilitas în 2006, precum şi o dare de seamă a inginerului specialist care a realizat-o, Petre Rus. Szabo a declarat ieri însă că expertiza din 2006 a fost doar parţială şi viza numai şarpanta şi planşeul de acoperiş, nu clădirea în ansamblul ei. Un document remis muzeului de constructori în iulie 2009 o atenţionează pe directoarea de la acea dată, Viorica Crişan, că "expertiza ansamblului de structură portantă trebuie realizată în cel mai scurt timp, iar lucrările la faţade trebuie suspendate până la autorizarea acestor lucrări".

Aceleaşi concluzii se susţin şi într-un referat cu stadiul lucrărilor în februarie 2011. Cu toate acestea, în noiembrie 2009 ministerul a dat curs atribuirii unui contract de reamenajare muzeală, în valoare de 11 milioane de euro plus taxa pe valoarea adăugată, în baza unui controversat contract de cesiune de drepturi de autor, societăţii bucureştene Artex Services International SRL. Cu toate că instituţiile de control sesizate nu au descoperit nici o neregulă majoră care să stopeze derularea contractului, starea de degradare a clădirii ar putea fi un impediment în realizarea proiectului Artex. De altfel, ministerul a plătit deja 1,7 milioane de euro pentru proiect şi design în actualul spaţiu al muzeului.

"În contractul nostru e vorba exclusiv de reamenajarea muzeului, nu şi de consolidarea clădirii", a declarat PR coordonatorul Vlad Velcu. Totuşi, prezent ieri la Cluj, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a precizat că a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcţii să verifice dacă este sau nu nevoie de o expertizare a clădirii.