Mitropolitul Andrei: „Ca o salbă de mărgăritare s-au înşiruit frumoasele sărbători de iarnă”

Câteva mii de oameni au fost prezenţi ieri la catedrala mitropolitană ortodoxă din Cluj-Napoca, pentru a participa la slujba de Bobotează, oficiată de mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, sau doar pentru a lua „aghiasma mare", apă care se sfinţeşte doar cu ocazia Bobotezei. În premieră, apa sfinţită a fost depozitată în PET-uri.

„Ca o salbă de mărgăritare s-au înşiruit frumoasele sărbători de iarnă şi se încheie cu Boboteaza. Una mai frumoasă decât cealalaltă şi cea de astăzi foarte mare", a subliniat mitropolitul ortodox al Clujului, Andrei Andreicuţ, în cuvântul adresat miilor de credincioşi adunaţi în faţa catedralei mitropolitane ortodoxe din Cluj-Napoca ieri, cu ocazia primei slujbe de sărbătoarea Bobotezei pe care a oficiat-o în calitate de mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Pe o vreme mai frumoasă ca în alţi ani, de sărbătoarea Bobotezei - Botezul Domnului, mii de credincioşi s-au deplasat la catedrala din Piaţa Avram Iancu pentru a participa la slujba Liturghiei arhiereşti, respectiv pentru a lua „aghiasmă mare", pe care o pot procura doar cu ocazia acestei sărbători. „Este cea mai sfinţită apă. Este bine să o ai în casă, chiar şi medicament", spune Emil, un pensionar, care are în mână un recicipent cu apă sfinţită. „Aghiasma mare e ceva deosebit. O folosim pentru curăţarea sufeletului, însănătoşire, purificarea caselor", adaugă şi Sabina, o doamnă sosită şi ea la catedrală pentru a lua aghiasmă mare. Spre deosebire de alţi ani, când era depozitată în butoaie mari de lemn, „aghiasma mare" le-a fost oferită anul acesta credincioşilor veninţi la catedrală în PET-uri, aproximativ 8.000 de astfel de recipiente fiind aduse în Piaţa Avram Iancu încă de joi seară.

„Am hotărât ca pentru a o mai bună cinstire a <aghiasmei mari> să o oferim în recipiente de plastic. Ea a fost sfinţită înainte de a o ambala, iar acum o puteţi lua acasă", le-a transmis credincioşilor mitropolitul Andrei. Credincioşii o consumă apoi în următoarea săptămână, zilnic, pe „inima goală" sau la o încercare mai mare.

Chiar dacă recipientele cu apă sfinţită au fost distribuite în patru locuri, de preoţi, iar mitropolitul a făcut un apel la răbdare din partea credincioşilor, îmbulzeala s-a dovedit inerentă. Un bărbat a leşinat, însă la intervenţia promptă a jandarmilor, persoana şi-a revenit, fiind chemată pentru mai multă siguranţă şi ambulanţa. Cei mai mulţi dintre cei prezenţi au aşteptat cu răbdare, să le sosească rândul pentru luarea recipinetelor cu aghiasmă mare. De culoare albă, recipientele au impregnate o icoană, semnul crucii şi inscripţia „apă sfinţită".

Spre deosebire de „aghiasma mică" - care se sfinţeşte cu numeroase ocazii, „aghiasma mare" este sfinţită doar cu ocazia Bobotezei, prin oficierea slujbei „sfinţirii celei mari" a apei, în ajun şi în ziua sărbătorii propriu-zise. Credincioşii consumă aghiasma mare timp de opt zile, zilnic, pe „inima goală", sau la o încercare mai mare. În cuvântul adresat ieri credincioşilor mitropolitul Andrei a ilustrat importanţa sărbătorii Botezului Domnului: „Astăzi la Bobotează ni s-a descoperit Sfânta Treime. Aşa spunem în troparul (cântarea - n.red.) de la Bobotează. În vechime sărbătoarea se numea Epifanie, aşa se numeşte şi astăzi în Grecia - Arătare. S-a arătat Hristos la Iordan, ni s-a arătat Dumnezeu nouă. Acesta e motiv mare de bucurie, dar sunt şi altele. La Bobotează Domnul Iisus Hristos a sfinţit firea apelor. Zice sfântul Ioan Gură de Aur că în noaptea de Bobotează toate apele sunt sfinte. Apoi la Iordan Domnul Hristos, spune cântarea, afundă păcatele oamenilor în apă. La Iordan toată făptura se restaurează. Adam cel vechi este reînnoit şi natura, firea, universul întreg, care aşteptau izbăvirea, sunt reînnoite la Bobotează. Iată motive de bucurie, cu care să încheiem şirul sărbătorilor de iarnă", le-a transmis mitropolitul ieri oamenilor adunaţi la catedrala mitropolitană din Cluj-Napoca.

Şi în catedrala greco-catolică din Cluj-Napoca a fost oficiată ieri slujba de Bobotează, de către episcopul de acest rit de Cluj-Gherla, Florentin Crihălmeanu. Şi aici a fost oficiată sfinţirea mare a apei, iar oamenii au luat de asmenea aghismă mare. Sărbătoarea Bobotezei - Botezul Domnului, sau Epifania, este sărbătorită de către credincioşii ortodocşi români şi de cei greco-catolici în fiecare an pe data de 6 ianuarie.

Sfântul Ioan, ziua numelui pentru aproape 2 milioane de români

Soborul sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorit astăzi de ortodocşi şi de greco-catolici. Un număr de 1.988.021 de români - din care 1.442.563 bărbaţi şi 545.458 femei, poartă numele sfântului Ioan Botezătorul sau derivate, conform datelor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, citate de evz.ro. Cele mai frecvent întâlnite sunt numele Ioan, Ion şi Ionuţ la bărbaţi, respectiv Ioana şi Ionela la femei.