Moment istoric pentru Opera Română din Cluj

Opera Naţională din Cluj-Napoca sărbătorește un moment de mare însemnătate istorică. Instituţia va primi dreptul de inscripţionare a propriei titulaturi.

 

Prima operă a ţării, înfiinţată la 18 septembrie 1919 şi unul dintre cele mai importante simboluri clujene, va primi dreptul de inscripţionare a propriei titulaturi. Pe frontispiciul clădirii va apărea inscripţia „Opera Naţională Română Cluj-Napoca", alături de „Teatrul Naţional Lucian Blaga". Acest drept de inscripţionare a fost oferit de ministrul Culturii, Kelemen Hunor, la 26 august. Inscripţia va fi gata până la 5 octombrie.

"La un moment dat, cineva a spus că ar trebui să rămână aşa numai cu Teatrul Naţional pentru că aşa a fost de la început. Nu. La început a fost ceva în maghiară şi nu cred că lumea ar fi dorit să rămână aşa. Cele două instituţii s-au născut deodată şi eu spun că este o acţiune reparatorie care trebuia făcută", a declarat Marius Budoiu, directorul Operei clujene, în cadrul unei conferinţe de presă.

Clădirea a fost construită la începutul secolului al XX-lea, între anii 1904 -1906, de către firma vieneză de renume mondial Fellner & Helmer, specializată în proiectarea şi construirea de teatre de operă, constituind o tentativă de introducere a unui stil arhitectural secesionist uşor barochizant, asemănător celorlalte 48 de teatre construite de către aceasta.

Teatrul liric clujean a luat fiinţă la 18 septembrie 1919, fiind prima instituţie lirică a ţării, iar spectacolul său inagural a avut loc la 25 mai 1920, cu opera "Aida", de Giuseppe Verdi, sub conducerea dirijorului Alfred Novak, în regia artistică a primului director al instituţiei, Constantin Pavel. Cel de-al Doilea Război Mondial forţează ansamblul Operei clujene să se mute la Teatrul Comunal din Timişoara, unde urmează să îşi desfăşoare activitatea în perioada anilor 1940-1945.

Construcţia arhitecturală vieneză suferă uşoare modificări în 1958, când are loc extinderea clădirii prin noi spaţii de repetiţii (o scenă mică - sală de repetiţii dotată cu fosa pentru orchestră, precum şi o sală de studii, foaiere şi anexe aferente, necesare ansamblului de balet). De asemenea, în anii 1975-1976 au loc lucrări de restaurare completă a clădirii, atât în interior, cât şi în exterior, fiind refăcute mobierul sălii şi ornamentaţiile în aur.

Edificiul Operei Naţionale Române şi al Teatrului Naţional din Cluj-Napoca a fost inclus pe lista monumentelor istorice din România în anul 2010 şi e parte a Ansamblului urban „Centru istoric al oraşului Cluj", fiind, totodată, clădire monument istoric şi de artă în atenţia UNESCO pentru monumentele special protejate.

Privind în istorie, printre paginile dosarului de analiză a lucrării de reinscripţionare, observăm evoluţia structurii frontispiciului Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca: în 1907, după edificare, frontispiciul Teatrului Naţional poartă în mod vizibil stema Regatului Maghiar, aşezat pe frontonul portalului cu arcadă. Inscripţia Operei Române, însă, lipseşte.

Trei decenii mai târziu, perioada Regalităţii Române surprinde Opera în 1939 cu stema medie a României, realizată în relief, flancată de inscripţia "Teatrul Naţional" în panoul frontonului. Nu există nici de data aceasta o precizare a Operei Române. Titulatura Teatrului Naţional rămâne neschimbată şi mai târziu, în 1967, când îi este alăturată stema Republicii Populare România pe un suport alb, deasupra cheii de arc a portalului.

Din 1990 şi până în prezent faţada operei a păstrat stema României (acvila de aur pe scutul albastru), surprinsă într-o fotografie din 2013 într-un grad vizibil de degradare. Inscripţia solitară a Teatrului Naţional se regăseşte din nou. Realizarea lucrărilor de inscripţionare este susţinută financiar atât de donaţiile persoanelor fizice şi juridice din comunitatea locală, cât şi de angajaţii operei. O procedură iniţial dificilă şi costisitoare demonstrează dedicarea comunităţii faţă de această instituţie, istoria şi valorile sale, transformând-o într-o operă a tuturor.

Momentul este marcat de un eveniment special pe 5 octombrie, o gală de binefacere, realizată în parteneriat cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, pentru sprijinirea Centrului de îngrijiri Paliative Sfântul Nectarie Cluj-Napoca. Recitalul reuneşte cei mai însemnaţi solişti clujeni, dar şi invitaţi speciali ca Irina Săndulescu-Bălan, Carmen Gurban, Lucia Bulucz, Cosmin Ifrim, Sorin Lupu, Marius Vlad Budoiu, Bogdan Baciu, Petru Burcă, alături de Orchestra şi Corul Operei clujene, coordonate de dirijorii Gheorghe Dumănescu şi Adrian Morar.

Demersurile pentru reinscripţionarea Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca au fost iniţiate la începutul anului 2013, atunci când reprezentanţii instituţiei au contactat firma Utilitas (Centru de Cercetare Proiectare în Domeniul Realizării Patrimoniului Construit). Odată încredinţat proiectul acesteia, Utilitas a realizat un studiu de fezabilitate în urma căruia Opera Română a primit propunerea soluţiei de implementare.

Cerinţa instituţiei lirice clujene a fost ca faţada clădirii să reprezinte structura internă a imobilului ce găzduieşte atât Opera clujeană, cât şi Teatrul Naţional Lucian Blaga - frontispiciul urma, astfel, să conţină denumirile ambelor instituţii. Dosarul studiului a fost trimis spre aprobare lui Virgil Pop, șeful Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice de pe raza judeţului Cluj, în martie 2013. Procedurile oficiale au durat, însă, câteva luni, avizul favorabil al documentaţiei prezentate fiind acordat pe 21 noiembrie 2013.

Ulterior, din dorinţa de a rapidiza procesul implementării acestei iniţiative istorice, Opera Română din Cluj a solicitat Ministerului Culturii să ceară în scris Primăriei Cluj-Napoca autorizarea construcţiei, însă acesta a preferat să introducă dosarul în Comisia pentru Patrimoniul Construit, Situri Istorice şi Naturale din România. Dosarul urma să rămână aici timp de trei luni. 

Aprobarea finală a dreptului inscripţionării propriei titulaturi pe faţada clădirii a fost obţinut de către Opera Română din Cluj pe 26 august 2014, prin avizul oficial aflat sub semnătura ministrului Culturii, Kelemen Hunor. Odată depăşite eforturile birocratice de obţinere a avizului de construcţie, teatrul liric clujean a urmat paşii tehnici finali prin contactarea unor firme autorizate să întreprindă activităţi la înălţime, pentru montarea noii inscripţii.

Faţada reinscripţionată urmează, astfel, că poarte din nou titulatura Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, după o absenţă de 95 de ani, prin litere volumetrice de culoarea auriu/bronz, având dimensiunile de 30 cm, respectiv 15 cm înălţime. Aceste simple structuri metalice, mânuite de la înălţimea unei schele, sunt cele care îi vor reda Operei clujene recunoaşterea emblemei falnice a celei dintâi opere din ţară, alături de un drept aşteptat timp de aproape un secol.