Multe nuduri într-o expoziţie de la Muzeul de Artă. “Înfăţişăm idei, nu trezim dorinţe” GALERIE FOTO

Între lucrările de pictură şi sculptură care pot fi văzute la Muzeul de Artă clujean, în cadrul expoziţiei intitulate „Critica pudorii", se numără „Venus" a lui Alessandro Varotari, cunoscut şi ca Il Padovanino (1588 - 1648), „După baie", de Lotz Karoly, nuduri realizate de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Camil Ressu, Iosif Iser, Theodor Harşia, dar şi lucrări ale unor autori semnificativi pentru spaţiul transilvan precum Aurel Ciupe, Eugen Korondi, Szolnay Sandor, respectiv Romul Ladea. Expoziţia îmbină mai multe genuri şi stiluri, iar diversitatea exponatelor oferă o imagine cu privire la maniera de reprezentare a nudului.

„Expoziţia se leagă de una din temele majore din arta plastică, scopul este de a expune o parte din lucrările pe care le avem în patrimoniul muzeului pe această temă. Trecem în revistă modul în care a fost reprezentat nudul în diferite epoci, de la artistul post-renascentist Alessandro Varotari la secolul XIX, când s-a manifestat şcoala academică, la şcoala românească din secolul XX, până la artişti contemporani", arată directorul Muzeului de Artă din Cluj, Călin Stegerean. El a subliniat că reprezentarea nudului în arta plastică a evoluat de-a lungul secolelor de la redarea lui „mimetică", în conformitate cu canoanele, la renunţarea, în arta modernă, de a reprezenta nudul în aspecte ideale. „Imperfecţiunea este acceptată, individul este arătat cu diformităţile sale, ca expresie a libertăţii, a individualităţii", subliniază Stegerean.

Nudurile au starnit numeroase controverse de-a lungul timpului. Pe PROVINCIANEWS.RO puteti vedea o reprezentare foarte controversată a nudităţii realizata in 1866 de Gustave Courbet. Tabloul, ce înfăţişează o femeie dezbrăcată, accentuând zona genitală, poate şoca şi astăzi. În 2011 Facebook a cenzurat pictura, postată de un artist danez drept comentariu la adresa unui program tv.