DISTRIBUIE
O nouă ediţie, revăzută şi adăugită, a studiului “Criza şi după criză” de Andrei Marga va fi lansată mâine, 12 noiembrie, de la ora 13:00, la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea “Babeş-Bolyai”.
“Criza şi după criză”
de Andrei Marga
Editura Eikon
Evenimentul are loc cu prilejul aniversării a 90 de ani de învăţământ superior economic în limba română la Cluj. Volumul lui Marga, apărut pentru prima dată în 2009, analizează dintr-o perspectivă multidisciplinară – socială, politică, filosofică, economică – mecanismele crizei mondiale, manifestările sale şi consecinţele cu care se va confrunta omenirea în viitor.
“Teza mea este că avem de-a face, din 2008 încoace, cu o criză financiară şi economică de un fel nou – o criză în condiţii de supraproducţie, în era globalizării, o criză a economiei bazată pe îndatorare – o criză, în orice caz, care ne cere să punem în discuţie sistemul bancar, reţelele financiare, comportamentele economice, dar ceva mai mult decât economia: valorile conducătoare ale acţiunilor curente”, scrie Andrei Marga. Autorul crede şi argumentează că actuala situaţie mondială trebuie să determine umanitatea să elaboreze noi concepte privind lumea. Un capitol semnificativ este dedicat României, în acest caz specific Marga apreciind: “Criza din ţara noastră este indigenă, înainte de a fi marcată de recesiunea din unele ţări exportatoare de capital; criza din România este, înainte de toate, o criză a capacităţii administrative şi efect al incompetenţei decidenţilor”.
În noua ediţie a volumului, Andrei Marga se referă şi la două “modele” de ieşire din criză, respectiv de stabilitate economică, cel german şi cel chinez, actualizându-şi abordările teoretice prin două elemente legate şi de Universitatea “Babeş-Bolyai”: vizita la Cluj a cancelarului federal Angela Merkel şi inaugurarea Institutului Confucius. Opţiunea guvernului german pentru investiţia în educaţie, adică în resurse umane, i se pare relevantă lui Marga, care în studiul său se referă şi la “profesionalismul lacunar” ca o caracteristică a crizei româneşti.
Temele abordate în “Criza şi după criză” sunt extrem de diverse, de la cazul diplomelor universitare falsificate la indecizia autorităţilor române în măsuri anticriză. Deşi studiul este unul de înalt nivel intelectual, titlurile capitolelor au incisivitate jurnalistică: “Corupţie şi incompetenţă”, “Desfigurarea democraţiei”, “Revenirea lui Goebbels”. Ce urmează şi ce se poate face? Cartea lui Andrei Marga înregistrează punctele de vedere ale unei dezbateri emergente la nivel mondial despre o criză care a luat omenirea pe nepregătite.
de Andrei Marga
Editura Eikon
Evenimentul are loc cu prilejul aniversării a 90 de ani de învăţământ superior economic în limba română la Cluj. Volumul lui Marga, apărut pentru prima dată în 2009, analizează dintr-o perspectivă multidisciplinară – socială, politică, filosofică, economică – mecanismele crizei mondiale, manifestările sale şi consecinţele cu care se va confrunta omenirea în viitor.
“Teza mea este că avem de-a face, din 2008 încoace, cu o criză financiară şi economică de un fel nou – o criză în condiţii de supraproducţie, în era globalizării, o criză a economiei bazată pe îndatorare – o criză, în orice caz, care ne cere să punem în discuţie sistemul bancar, reţelele financiare, comportamentele economice, dar ceva mai mult decât economia: valorile conducătoare ale acţiunilor curente”, scrie Andrei Marga. Autorul crede şi argumentează că actuala situaţie mondială trebuie să determine umanitatea să elaboreze noi concepte privind lumea. Un capitol semnificativ este dedicat României, în acest caz specific Marga apreciind: “Criza din ţara noastră este indigenă, înainte de a fi marcată de recesiunea din unele ţări exportatoare de capital; criza din România este, înainte de toate, o criză a capacităţii administrative şi efect al incompetenţei decidenţilor”.
În noua ediţie a volumului, Andrei Marga se referă şi la două “modele” de ieşire din criză, respectiv de stabilitate economică, cel german şi cel chinez, actualizându-şi abordările teoretice prin două elemente legate şi de Universitatea “Babeş-Bolyai”: vizita la Cluj a cancelarului federal Angela Merkel şi inaugurarea Institutului Confucius. Opţiunea guvernului german pentru investiţia în educaţie, adică în resurse umane, i se pare relevantă lui Marga, care în studiul său se referă şi la “profesionalismul lacunar” ca o caracteristică a crizei româneşti.
Temele abordate în “Criza şi după criză” sunt extrem de diverse, de la cazul diplomelor universitare falsificate la indecizia autorităţilor române în măsuri anticriză. Deşi studiul este unul de înalt nivel intelectual, titlurile capitolelor au incisivitate jurnalistică: “Corupţie şi incompetenţă”, “Desfigurarea democraţiei”, “Revenirea lui Goebbels”. Ce urmează şi ce se poate face? Cartea lui Andrei Marga înregistrează punctele de vedere ale unei dezbateri emergente la nivel mondial despre o criză care a luat omenirea pe nepregătite.
DISTRIBUIE
Comenteaza
Te-ar mai putea interesa
