Se redeschide cinema Arta în 2016? Proiectul ce prevede reactivarea spațiului, câștigător la "Urbaniada"

Proiectul ce prevede reactivarea cinematografului, iniţiativă a asociației nonprofit Arta în Dialog, înfiinţată de Monica Sebestyen, unul dintre proprietari clădirii în care este situat acesta, a fost desemnat drept câștigător, alături de alte patru proiecte din țară, în cadrul competiției naționale "Urbaniada", concurs ce premiază soluții concrete pentru îmbunătățirea vieții în spațiul urban.

Proiectul "Reactivarea cinematografului Arta din Cluj-Napoca" își propune transformarea cinematografului într-un loc activ, un catalizator pentru comunitate, funcționând nu doar ca loc de proiecție a filmelor de artă, ci ca spațiu cultural semnificativ pentru întregul oraș, în care filmele și activitățile culturale devin evenimente sociale în sine.

Cinematograful Arta a fost închis în 2011 din cauza unor litigii între proprietarii clădirii şi operatorul RADEF Româniafilm. Mai funcţionează doar pe perioada Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), iar anul trecut a găzduit mai multe conferinţe din cadrul Zilelor Arhitecturii.

Clădirea în care se află fostul cinema - Palatul Sebestyen - a fost construită în 1913 de către David Sebestyen, un important antreprenor al oraşului. Inaugurarea cinematografului, în toamna aceluiaşi an, sub numele de Select, a coincis cu realizarea primului film clujean în regia legendarului Jenő Janovics, „Sárga Csiko" (Murgul șarg), o peliculă care s-a bucurat un succes internațional răsunător.

Până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost condus de Jenő şi Korda Sandor (cunoscut drept Sir Alexander Korda, personalitate marcantă pentru începuturile cinematografiei britanice). Chiar şi după naţionalizarea de către regimul comunist după 1948, cinematograful a continuat să functioneze neîntrerupt până în urmă cu cinci ani.

După un îndelung proces, Palatul Sebestyen a fost parțial retrocedat, în 12 martie 2010, urmașilor lui David Sebestyen, eveniment care a declanșat în mod inconștient evenimentele care au dus la închiderea pe termen nedeterminat a Cinema Arta. Aceștia au putut intra în posesia imobilelor abia după un an de zile, primind despăgubiri în valoare de 930.000 de lei pentru perioada de întârziere.

Andrei și Monica Sebestyen, strănepoții constructorului, au declarat de la bun început faptul că își doresc să mențină statutul sălii de cinema, dând de înțeles, însă, că doresc să vândă alte spații din apropiere, precum cel al clubului artistic Victoria, care se afla la subsolul cinematografului și care era nefolosit din 1992.

În final, nu retrocedarea Palatului Sebestyen în sine a dus la închiderea pe termen nedeterminat a Cinematografului Arta, ci, mai degrabă, un eveniment minor care a ținut de vânzarea unei părți din holul și spațiul de birouri al cinematografului pentru contrucția unui club de noapte în locul cercului Victoria. RADEF a continuat să gestioneze activitatea cinematografului și după retrocedarea clărdirii, suportând toate costurile și pierderile financiare, dar ocuparea unei părți a holului și a birourilor i-a forțat să își înceteze activitatea. Astfel, cinematograful s-a închis în 17 februarie 2012, toți angajații acestuia fiind disponibilizați.

Cu toate acestea, conform studentpress.ro, optimismul proprietarilor nu a părut să scadă, iar inițiativele de salvare a spațiului nu au întârziat să apară. Inițial, conducerea RADEF s-a arătat dispusă să vândă aparatura cinematrografului proprietarilor contra sumei de 10.000 de euro, dar a indicat că nu crede că aceștia au resursele de a suporta pierderi lunare de 5.000 de euro. Regizorul Tudor Giurgiu și-a exprimat dorința de a include cinematograful Arta în rețeaua CityPlex și de a investi în echipamentul necesar sălii, dar planul nu a ajuns să se finalizeze. Cu toate acestea, singurele perioade din an în care cinematograful funcționa era în timpul festivalului TIFF.

În final, co-proprietara Monica Sebestyen a participat la numeroase cursuri internaționale despre gestiunea sălilor destinate filmului, descoperind că majoritatea cinematografelor de artă din Europa se confruntă cu aceleași probeleme ca și familia ei. Ca urmare a acestor cursuri, ea a înființat Asociația „Arta în dialog", prin intermediul căreia a început să strângă fonduri pentru redeschiderea cinematografului Arta.

Mai multe despre istoria cinematografului Arta AICI.

Celelalte 4 proiecte câștigătoare sunt "Brăila - Chercea Parc - Cum se poate transforma (cu puțini bani) un teren viran într-un parc relocând resursele locale", "Izvoare urbane pentru comunitate", "Tandem Navigator" și "Comuna universitară - un spațiu al implicării".

Proiectul "Brăila - Parcul Chercea" urmărește amenajarea fostului parc situat în zona de acces pietonal principal al cartierului datorită potențialului de focalizare și funcției de "poartă" între cartier și zona centrală a orașului. (Brăila)

"Izvoare urbane pentru comunitate" își propune, printr-o campanie de advocacy, cu sprijinul locuitorilor zonei, să implice consilieri locali în responsabilizarea față de nevoia accesului gratuit la apa potabilă, curățenia mediului, dar și amenajarea urbanistică. (București)

"Tandem Navigator" își propune continuarea proiectului "My Way Smart" prin care a fost dezvoltată o aplicație GPS pietonal pe platformele IOS și Android, destinată persoanelor cu deficiențe de vedere, și un server cloud care până în iulie 2016 va conține o bază de date cu aproximativ 2.500 de puncte de interes public cartografiate cu ajutorul unor aparate GPS de înaltă precizie achiziționate în cadrul aceluiași proiect. (București, extins la nivel național).

"Comuna Universitară - un spațiu al implicării" este un proiect de advocacy și urbanism conceput de Miliția Spirituală în urma ocupării Facultății de Istorie din martie-aprilie 2013 pentru a transforma curtea interioară a clădirii, actualmente utilizată ca parcare, într-un spațiu comun, nereglementat, care să faciliteze socializarea studenților și interacțiunea acestora cu profesorii lor într-un cadru informal, propice dezvoltării gândirii critice, atitudinii civice și stimulării creativității lor. (București).

Proiectele câștigătoare vor beneficia de o finanțare totală de 250.000 de euro și vor trebui finalizate până la 1 noiembrie 2016. Înainte de semnarea contractelor de finanțare, organizațiile care au propus proiectele vor trece printr-un proces de verificare de conformitate administrativă.

Un număr de 83 de proiecte naționale au fost înscrise la "Urbaniada", iar 8 dintre acestea au ajuns în finală. Cele 5 proiecte câștigătoare au fost desemnate de un juriul format din specialiști în urbanism, sociologie, arhitectură și antropologie: Adrian Soare (Arhitect-Partener- SYAA), Andrei Șerbescu (Arhitect-Partener ADN BA), Attila Kim (Arhitect), Bogdan Iancu (Lector universitar Departamentul de Sociologie, Facultatea de Științe Politice - SNSPA), Mircea Toma (Președinte ActiveWatch), Oana Preda (Director Executiv CeRe), Rudolf Grӓf (Arhitect-Partener Vitamin Architects), Teodor Frolu (inițiator Rowmania) și Vera Marin (Arhitect, Președinta Asociației pentru Tranziție Urbana din România).