Sfânta Jertfă Liturgică şi Parastasul Înaltpreasfinţitului George Guţiu

"Celebrăm astăzi - şi-a început alocuţiunea Preasfinţia Sa Florentin -, într-o zi de vineri, zi care, în mod particular, este dedicată Pătimirii Mântuitorului, Sfânta Jertfă Liturgică şi Parastasul în memoria adormitului în Domnul, Părintele nostru Arhiereu George. Este o dublă pomenire în această zi: în primul rând, se împlinesc 40 de zile de la momentul trecerii sale la Domnul, în ziua de 8 mai. Totodată, se împlinesc 21 de ani de când, în data de 17 iunie 1990, după o frumoasă procesiune de la Sediul Episcopal, a urmat ceremonia de hirotonire episcopală a Înalt- preasfinţitului George pe stadionul municipal din Cluj, în prezenţa a peste 5.000 de participanţi. Iată un dublu prilej de rugăciune în memoria acestor două evenimente".

În comuniune cu rugăciunea de la catedrala în construcţie din Cluj-Napoca, unde se află cripta în care este înhumat Înaltpreasfinţitul George, Preafericirea Sa Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, s-a rugat şi a oferit Sfânta Jertfă Liturgică celebrată la Blaj, în aceeaşi zi, pentru sufletul adormitului în Domnul. La fel, şi ceilalţi Arhierei ai Bisericii au fost în comuniune de rugăciune cu Episcopul, preoţii şi credincioşii Eparhiei de Cluj-Gherla.

Sfânta Liturghie a fost celebrată de către Preasfinţia Sa Florentin împreună cu părinţi consilieri eparhiali, protopopi şi parohi din protopopiate ale Eparhiei de Cluj-Gherla, profesori şi formatori ai Institutului Teologic "Sf. Ioan Evanghelistul", alături de ei fiind şi oaspeţii care au dorit să participe direct la momentele de rugăciune: pr. Florian Gui, Vicar General al Eparhiei de Oradea, părinţi protopopi veniţi de la Blaj, preoţi din alte eparhii.
Corul studenţilor teologi din Oradea, dirijat de Radu Mureşan, a fost prezent din nou, după ce l-a însoţit pe Înalt- preasfinţitul George pe ultimul drum în ziua înmormântării.

Alături de membrii familiei îndoliate a Înaltpreasfinţitului George, de credincioşii parohiei "Andrei Mureşanu" şi de cei veniţi din alte parohii, au participat la ceremonial diaconi, subdiaconi şi studenţi teologi clujeni, precum şi persoane consacrate, între care Maica Valentina, OSBM, Superioară Generală, împreună cu surori din Ordinul "Sfântului Vasile cel Mare" şi părinţi bazilieni.
În încheiere, Preasfinţia Sa Florentin, împreună cu preoţii prezenţi, au coborât la mormântul Înaltpreasfinţitului George şi l-au binecuvântat după ultimele amenajări.

În cuvântul rostit cu ocazia acestui ceremonial, Preasfinţia Sa Florentin a prezentat câteva aspecte semnificative despre viaţa Arhiereului George: mai întâi s-au amintit cei 63 de ani de preoţie, "dintre care 52 de ani petrecuţi în timp de prigoană a Bisericii, 13 ani, 6 luni şi 6 zile - după cum spunea el însuşi - în diferite închisori ale regimului comunist, între care Jilava, Aiud, Piteşti, Dej şi Gherla. Apoi, eliberat fiind din închisoare şi lucrând ca simplu muncitor la Târnăveni, Înaltpreasfinţitul George nu şi-a tăinuit identitatea preoţească. Era cunoscut ca «Părintele George», cum îi plăcea să se recomande chiar şi după primirea harului arhieresc".

A fost subliniată şi deviza pe care Înaltul Arhiereu a avut-o: "Cred într-Una, Sfântă, Catolică şi Apostolică Biserică". S-a arătat, totodată, că Înaltpreasfinţitul George a avut o devoţiune specială faţă de Sfânta Liturghie, fiind citate cuvintele sale din anul 2001: "În 53 de ani de preoţie, doar de trei ori nu am celebrat Sfânta Liturghie" - exceptând, desigur, timpul detenţiei, când nu aveau la îndemână zilnic cele necesare pentru celebrarea liturgică.

Referindu-se la timpul petrecut împreună, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu a spus: "Înaltpreasfinţitul George şi-a continuat slujirea cu multă demnitate şi modestie, nu i-a plăcut niciodată să vorbească despre sine, o făcea doar aunci când era obligat. Nu a pozat niciodată în erou sau martir, cu greu vorbea despre momentele dificile din închisoare şi, de asemenea, cu greu accepta demnităţile cuvenite episcopului. Nu şi-a pierdut calmul şi răbdarea nici în faţa anchetatorilor, nici în faţa mai-marilor lumii acesteia: «Ce-a trebuit să spun, am spus, şi ce n-a trebuit să spun, nu am spus». (...) Ne rugăm bunului Dumnezeu ca, la lumina acestei mărturii, să putem urma exemplul Înaltpreasfinţitului George, călcând pe urmele vrednicilor noştri înaintaşi, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel: «Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi-i cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa. Căci Isus Hristos este acelaşi ieri şi astăzi, şi în veci» (Evr. 13,7-8)".

Viorica SABO
Biroul de Presă