SUPLIMENT: Identităţi clujene: Biserica “Bob” – cea mai veche biserică românească din Cetatea Clujului.

Alexandru PINTELEI

 

Biserica ”Bob”, cu hramul “învierea Domnului”, este prima biserică greco-catolică construită în Cluj şi cea mai veche biserică românească din oraş. Numele bisericii provine de la cel al Episcopului greco-catolic al Blajului, Ioan Bob, pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcaşul de cult, între anii 1801-1803. Strada pe care se află biserica a fost redenumită în perioada comunistă în strada Prahovei, iar din 1990 poartă din nou numele Episcopului Ioan Bob.

Primii credincioşi greco-catolici din Cluj apar atestaţi în anul 1735, când zece familii româneşti au cerut autorităţilor dreptul să-şi înfiinţeze o parohie. Abia după mai mult de o jumătate de secol această dorinţă a putut fi pusă în practică, prin sprijinul direct al lui Mihai Orosz (Rus), nobil român greco-catolic şi secretar al guvernatorului Transilvaniei. în acea perioadă, Clujul era locuit aproape în întregime de maghiari şi saşi, iar românii, în virtutea reglementărilor înguste ale vremii, nu aveau dreptul să-şi ridice lăcaşuri de cult în incinta vechii cetăţi. în aceste condiţii, Episcopul Ioan Bob, unul dintre cei mai bogaţi demnitari transilvăneni, a decis să ridice o clădire de piatră pe vechea stradă a Cărbunelui, clădire care, oficial, a fost declarată drept magazin de alimente. Istoricul Petru Maior consemnează faptul, demn de remarcat, că şi guvernatorul Transilvaniei, Bánffy György, cunoştea intenţiile Episcopului Ioan Bob şi l-ar fi încurajat în demersul său. Ridicarea unei bisericii româneşti în interiorul vechii cetăţi (“intra muros”) a fost privită cu ostilitate de către autorităţile oraşului, însă lăcaşul de cult a continuat să existe datorită intervenţiilor lui Mihai Orosz.

 

Arhitectul Iosif Leder a fost cel care a pus în practică dorinţa Episcopului. După cum este cunoscut, aurirea altarului a costat 240 de florini, ceea ce arată cheltuielile imense făcute pentru această biserică şi care au fost acoperite din averea Episcopului de la Blaj. Numai zidirea bisericii a costat 4.828 de florini şi două buţi de vin, după cum reiese din corespondenţa intensă purtată între Mihai Orosz şi Episcopul Bob. Cheltuielile au fost sporite de incendiul care a distrus o parte din centrul oraşului în anul 1801 şi care a afectat şi construcţia lăcaşului de cult. Acesta a fost şi motivul pentru care acoperirea turnului a fost amânată, fiind o mare lipsă de aramă din oraş.

 

Biserica a fost construită în stil baroc, având 21 metri lungime, 9 metri lăţime şi un turn de 27,5 metri. Cu excepţia turnului, structura bisericii “Bob” este asemănătoare cu cea a bisericii ortodoxe din Deal, construită în perioada 1795-1796, însă în afara zidurilor oraşului (”extra muros”), la iniţiativa şi prin contribuţia negustorilor greci şi macedoneni pripăşiţi prin Cluj.

în 1906, biserica, deteriorată de trecerea anilor, a fost refăcută şi consolidată. în perioada interbelică, mai precis până la ridicarea catedralei ortodoxe, biserica “Bob” era frecventată şi de relativ puţinii ortodocşii din oraş. După cel de-Al Doilea Război Mondial, biserica a fost repictată şi sfinţită de către primul Cardinal român, Episcopul greco-catolic de atunci, dr. Iuliu Hossu. O ultimă restaurare a fost efectuată în 1981.

 

în toamna anului 1948, odată cu scoaterea în afara legii a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, biserica “Bob” este confiscată de către autorităţile Statului Român şi dată în administrarea Bisericii Ortodoxe.

 

în luna mai a anului 1995, în plină confruntare interconfesională între ortodocşi şi greco-catolici, lăcaşul a fost, totuşi, restituit pe cale amiabilă vechiului proprietar, devenind astfel prima biserică redobândită după 1989 de o parohie greco-catolică din Cluj. Păcat că acest exemplu a fost atât de puţin urmat şi-n alte locuri, preferându-se, în schimb, în mod absurd şi necreştinesc, ştergerea prin abuzuri a însemnelor prezenţei greco-catolice pe pământul Transilvaniei.