Tablourile Boemei clujene, expuse după 80 de ani, la Galeria Quadro

Iubitorii de artă sunt invitaţi în această după-masă la Galeria Quadro, care va găzdui expoziţia Boema, dedicată artei clujene interbelice. Începând de astăzi şi până în 1 iulie, doritorii vor putea vizita expoziţia-eveniment.

Vernisajul va avea loc astăzi, de la ora 18:00, iar la eveniment vor vorbi istoricii de artă Ioana Vlasiu şi Székely Sebestyén György. "Expoziţia de faţă, prima care îşi propune prezentarea artei clujene interbelice, aduce în faţa publicului lucrările emblematice ale acestei generaţii, alături de câteva lucrări ale profesorilor, cei care au adus disciplina artei moderne la Cluj. Multe dintre opere sunt expuse pentru prima oară după 80 de ani, provenind din importante colecţii din ţară şi străinătate. Astfel, printre cele peste 60 de lucrări, se pot vedea şi «Dejunul» de Tasso Marchini, prezentată în expoziţia din 1933, «Iréne» de Fülöp Antal Andor sau «Hristos pe cruce» de Eugen Gâscă, capodopere ale artei din România.

În expoziţie figurează şi capodopera lui Catul Bogdan, «După-amiază de vară», împrumutată de Complexul Muzeal din Arad", exemplifică reprezentanţii galeriei. Povestea Boemei clujene este una savuroasă. "În 1925, se înfiinţează la Cluj Şcoala de Arte Frumoase, ai cărei tineri profesori - Anastase Demian, Catul Bogdan, Aurel Ciupe şi Romul Ladea - se întorseseră de curând de la Paris. Cunoaşterea îndeaproape a artei moderne şi entuziasmul lor încadrat în marea efervescenţă culturală de după Unire au permis ca în câţiva ani, sub îndrumarea lor, să ia naştere o nouă generaţie de artişti, iar Clujul să devină unul dintre centrele artistice de prim rang ale ţării. (...) Câţiva ani mai devreme, în 1929, o parte dintre aceşti studenţi la Arte Frumoase au încercat închegarea unei grupări artistice. Ei s-au adunat la «sediu», chiria de două camere a unora dintre ei, de pe strada Piezişă nr. 17, înfiinţând aşa-numita societate Boema.

Ce a fost Boema? Aparent, era o societate în toată regula: avea preşedinte (Ghiţă Naghi), «secretar» sau «decan» (Ştefan Gomboşiu), responsabil cu aprovizionarea (Eugen Gâscă), bucătar (Ştefan Gomboşiu), Mecena (Romul Ladea). Cu toate acestea, nu a reprezentat o grupare instituţională, ci semăna, mai degrabă, cu acel spirit ludic al curentului Dada, conform căruia artiştii îşi încărcau propria viaţă, transformând-o într-un spectacol autoironic, folosind formule pompoase, care mascau şi accentuau deopotrivă mizeria cotidiană. Ironia şi umorul au fost instrumentele de bază folosite de tinerii nevoiaşi pentru domolirea greutăţilor zilnice, deşi pâinea de pe masă care apare în naturile lor statice era, de fapt, doar o coajă, iar chiriaşii au învăţat să facă supă şi din coaja de cartofi", detaliază organizatorii evenimentului.

La expoziţia care va fi vernisată azi, pe lângă cele peste 60 de opere de artă, vor fi prezentate scrisori cu valoare documentară, fotografii şi publicaţii de epocă, menite să sugereze atmosfera culturală specifică perioadei. Expoziţia va putea fi vizitată de luni până vineri între orele 11:00 şi 18:00.