Teatru privat gândit la Cluj şi jucat la Londra

Immersive Theatre e primul teatru românesc de la Londra, creat de doi artişti clujeni. Primele 3 piese de teatru Forum puse în scenă de compania de teatru au ca scop dialogul intercultural, prin prisma amintirilor româneşti din perioada comunistă. Immersive va pune în scenă, în Anglia, "Cântăreaţa cheală" în variantă interactivă, cu sprijinul ICR.

Actriţa Anca Doczi şi regizorul Cristian Luchian au pus bazele primei companii de teatru cu profil românesc din Londra. Ca discurs cultural, Immersive Theatre îşi propune crearea unei reţele de performeri care să faciliteze colaborarea dintre artiștii Români care locuiesc pe teritoriul Marii Britanii şi artiştii locali. Compania îşi doreşte să devină o punte de legatură creativă între România şi Marea Britanie.

Cei doi artişti absolvit cursurile Facultăţii de Teatru şi Televiziune din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, în 2010, iar din 2012 au creat Immersive Theatre, ca o promisiune. Cu un discurs articulat, eficient şi deloc boem, cei doi pun punctul pe "i": teatrul oferă produse culturale care trebuie manageriate ca atare.
"Cu Immersive dorim să creăm un fel de HUB creativ între performerii români şi englezi, indiferent dacă sunt actori, sculptori sau alt tip de artişti. Ne dorim să creăm o reţea de artişti români şi englezi care să colaboreze în proiecte comune în România sau Anglia. Într-o primă fază, în primele noastre piese, gândite în stilul teatrului Forum, am abordat tematica socială. Publicul englez a fost foarte încântat şi continuăm să primim scrisori şi e-mail-uri de la ei", a explicat Cristian Luchian.

Cu prima piesă jucată în Anglia, "Memodrome: Exile", artiştii clujeni au pus sub lumina reflectoarelor din Rich Mix Theatre realităţile cu care se confruntă imigranţii români din Anglia, într-o manieră interactivă. Având un scenariu non-linear, 5 personaje cu poveşti reale îşi spun povestea pe o scenă, iar publicul poate decide acţiunea. Prin intermediul pieselor interactive publicului i se prezintă realităţile româneşti contemporane, fără a uita apelul la memorie.

"Piesele au fost create în concordanţă cu tema de doctorat a Ancăi - tema memoriei. Publicul poate interveni în reprezentanţiile de tip Forum. Oameni din public se pun în pielea personajului şi ajung să fie implicaţi, în mod direct, în piesă, astfel, pot ajunge să-i înţeleagă mai bine şi pe imigranţii români", a spus Luchian.

În 2013, Immersive Theatre a pus în scenă 3 piese în Londra.

"Prin teatru poţi spune lucruri pe care nu le poţi spune altfel. Încercăm să ne reprezentăm comunitatea cu demnitate, dincolo de ceea ce se vede la ştiri", îşi explică Anca Doczi demersul cultural.

"Există două coordinate pe care ne dorim să mergem: incorporarea şi dezvoltarea platformei online şi apoi crowdfunding. În Londra piesele de teatru sunt nişte produse. Nu ai timp să fii foarte boem, pentru că trebuie să fii eficient, să-ţi creezi tu propriul drum", spune Luchian cu gândul la "Cântăreaţa Cheală", pe care vrea s-o pună în scenă într-o manieră interactivă.

"Am avut tatonări cu Institutul Cultural Român şi ne dorim să ducem la Londra, cu Immersive, "Cântăreaţa cheală". Ceea ce ne dorim cu ICR şi cu Centrul Raţiu e să prezentăm istoria aşa cum a fost ea. De aceea, am creat "Memodrome: Incubator 1" şi "Memodrome: Incubator 2" în care oamenilor li s-a prezentat experienţa comunismului cât mai aproape de realitate. Am prezentat publicului ce era la televizor, dar i-am şi aşezat la o coadă de 15 minute pentru pâine", îşi argumentează demersul Luchian, uitând de comunism, dar rememorând experienţele perioadei cenuşii.

Cei doi artişti, aflaţi în vacanţă la Cluj, nu uită de eficienţa deprinsă în Londra şi amintesc de "Crowdfunding", încă un pas pentru a consolida Immersive Theatre.
"Prin crowdfunding oamenii pot participa la crearea Immersive Theatre. E un concept nou aici, în ţară, dar foarte utilizat în Londra. Noi încercăm să ne punem bazele companiei într-un sediu, pentru a avea un loc unde să ne face reprezentaţiile", arată cei doi.

Pe termen lung, graţie contactelor stabilite la studii cu reprezentanţii Institute for Performing Arts Development, UEL, instituţia de învăţământ unde Anca îşi face doctoratul, artiştii îşi doresc să deschidă porţile unei colaborări cu Universitatea "Babeş-Bolyai".
"Noi avem colaborări foarte bune cu Facultatea de Teatru şi Televiziune şi ne gândim să creăm un parteneriat între UBB şi UEL şi să gândim workshop-uri comune", a punctat Anca Doczi.