Teme în coliziune. Dezbatere internațională despre momentul Marii Uniri

Aproximativ 120 participanți din 12 țări prezintă 88 de comunicări științifice distribuite pe nu mai puțin de 20 de secțiuni tematice, care abordează din punct de vedere istoric contextul Primului Război Mondial.

Istorici de renume din România, SUA, Franţa, Germania, Cehia, Serbia, Slovacia şi, nu în ultimul rând, Ungaria participă în aceste zile, la Cluj, la conferinţa internaţională, cu titlul: „Sfârşitul unei lumi. Primul Război Mondial şi geneza unei noi ordini mondiale 1848 – 1918 – 2018. Afirmarea unei Naţiuni” („The End of an Era: World War One and the Birth of a New World Order 1848 – 1918 – 2018. A Nation Affirmed”).

Aproximativ 120 participanți din 12 țări prezintă 88 de comunicări științifice distribuite pe nu mai puțin de 20 de secțiuni tematice, care abordează din punct de vedere istoric contextul Primului Război Mondial, cu antecedentele și consecințele sale pe multiple planuri, de la cele politico-diplomatice la cele cultural-ideologice.

Prezentările propun teme și perspective metodologice extrem de diverse care relevă interesul și preocuparea istoriografiei românești și internaționale pentru evenimentele de o importanță majoră care odată cu încheierea Primului Război Mondial la 1918 au redefinit geografia politică a continentului european și au pus bazele unei noi epoci. Este cea mai zbuciumată perioadă din istoria modernă a Europei, perioadă care a condus la destrămarea unor imperii şi afirmarea fără precedent a unor naţiuni. Pentru majoritatea ţărilor europene este vorba de un moment de sărbătoare, în timp ce pentru altele de un moment de tristeţe şi nostalgie după teritoriile pierdute, ca în cazul urmaşilor Imperiului Austro-Ungar.

Profesorul Paul Michelson de la Universitatea Huntington, SUA a abordat problematica impactului Marelui Război în istoriografia româneasscă. La rândul lor, profesorii Alfredo Canavero și Francesco Guida au vorbit despre rolul Italiei în realizarea Unirii.

Una dintre cele mai aşteptate prelegeri a fost cea a lui Balazs Ablonczy, preşedintele controversatei Comisii Trianon, din cadrul Academiei Ungare de Ştiinţe, care va vorbi despre rolul lui Pal Teleki (prim-ministru ungar la momentul 1920) în negocierile Tratatului de Pace de la Trianon, şi cea a lui Gergely Romsics, membru al aceleiaşi comisii, care a expus rezultatele unei cercetări asupra însemnărilor reprezentanţilor delegaţiei Ungariei la Tratatul de Pace de la Trianon. Aceste expuneri s-au situat pe un curs de ”coliziune” cu cele ale altor istorici invitaţi. ”Fiecare dintre ei are, cu siguranță, sursele sale istorice de încredere, dar trecutul este unul singur, iar viitorul este acesta pe care îl trăim, fie că ne place, fie că nu”, a spus unul dintre participanții la dezbateri.

În cele din urmă, nu au ieșit scântei. ”S-a derulat un dialog civilizat, pentru că a fost o discuție între istorici. S-au prezentat perspective documentare inedite în care nu s-au scos paloșele. Domnii Ablonczy și Romsics nu sunt ultra-radicali. Concluzia a fost că e nevoie de un dialog și mai accentuat și că putem să stăm la masă”, a spus și Ioan Bolovan, prorectorul UBB, unul dintre organizatorii conferinței.

Conferința se încheie sâmbătă, cu o vizită la Alba Iulia, și vine într-o perioadă în care, la Cluj-Napoca, a fost semnalată încercarea unei structuri maghiare de a acredita ca reprezentativă o declaraţie comună maghiaro-română, referitoarea la „necesitatea” şi „oportunitatea” realizării autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, în România. Au fost invitate, din partea română, unele persoane cunoscute pentru atitudinea defăimătoare la adresa propriilor conaţionali şi culturi, precum şi persoane nereprezentative pentru punctele de vedere şi interesele româneşti.

Conferința a fost organizată de Universitatea Babeș-Bolyai și Academia Română, filiala Cluj.