Uite aşa se pot da bani pentru filme!

Modalităţi de finanţare a peliculelor au fost discutate ieri la Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Directorul TIFF, Tudor Giurgiu, a anunţat că va propune autorităţilor clujene înfiinţarea unui fond de film.

 Directorul TIFF, Tudor Giurgiu, a anunţat că va propune autorităţilor clujene înfiinţarea unui fond de film.

Formulele de finanţare ale filmului european, fie prin fonduri regionale, fie prin instituţii care administrează bani publici, au fost dezbătute ieri la TIFF în cadrul a două paneluri festivaliere, cu participarea unor producători, administratori de fonduri, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi ai instituţiilor guvernamentale româneşti.

Cele două discuţii publice au oferit modele interesante, au dus la comparaţii şi evaluări, inclusiv pe marginea amenda-mentelor la Legea cinematografiei româneşti şi au relevat solidaritatea şi pasiunea cineaştilor europeni pentru “industria de prototipuri” din care fac parte.

 

Felul în care industria cinematografică poate influenţa dezvoltarea unei regiuni, chiar defavorizate economic, a fost prezentat în primul panel, dedicat fondurilor regionale de film. Directorul Vienna Film Fund, Peter Zawrel, a arătat cum regiunea extrem de săracă din jurul Vienei s-a dezvoltat după ce s-a constatat că prosperitatea poate fi adusă şi de cultură. “într-o regiune fără industrie, poţi vinde peisaje, mâncare bună, aer curat”, a spus Zawrel.

 

 “Un serial TV făcut în această regiune a provocat, în cinci ani, interesul turistic, iar zona aceasta a devenit foarte prosperă”, a dezvăluit el. Reprezentantul fondului regional de la Pecs, Janos Keresnyei, a redat formula prin care regiunea fostă industrială din Ungaria a devenit un centru cultural dinamic, cu zeci de cinematografe, sute de galerii de artă sau birouri de arhitectură.

 

Una dintre condiţiile finanţării prin fonduri regionale este ca beneficiarii subvenţiei să cheltuiască o sumă mai mare decât cea obţinută în regiunea respectivă. Modelul ar putea fi aplicat cu succes şi la Cluj sau la Sibiu, a fost una din concluziile discuţiei, iar directorul TIFF, Tudor Giurgiu, a anunţat că va face o propunere oficială autorităţilor clujene pentru înfiinţarea unui fond de film “Transilvania”. La întâlnire au participat Raimonda Boian şi Ion Cristofor din partea municipalităţii, dar şi Onoriu Felea, care a reuşit promovarea unui parteneriat al companiei sale de film cu Primăria Arad.

 

A doua discuţie pe tema finanţărilor a reunit oficiali români şi străini, între care Katriel Schory, directorul “Israeli Film Fund”, Andras Demeter, consilier al ministrului Culturii din România, sau Eugen Şerbănescu, directorul Centrului Naţional al Cinematografiei. Discuţia a urmărit prezentarea sistemului israelian de finanţare cinematografică şi amendamentele la legea românească de profil. “în Israel nu se pot face filme fără fonduri publice. Nu există nici un fel de implicare privată”, a spus Katriel Schory.

 

Legea cinematografiei israeliene a fost elaborată chiar de breasla cineaştilor, acum 30 de ani, iar Fondul este structurat ca o organizaţie non-guvernamentală, pentru a evita intruziunea politicienilor. Bugetul este negociat pe cinci ani, pentru ca cei opt angajaţi să se poată concentra pe finanţarea proiectelor care se pot depune de-a lungul întregului an. Selecţia este foarte transparentă, iar subvenţiile sunt alocate în funcţie de anvergura filmului, evaluând scenariul, producătorul şi regizorul, într-un “pachet”. “Israeli Film Fund” se ocupă şi de promovarea şi distribuţia filmelor.

 

 “Totul e foarte flexibil, pentru că nu suntem o agenţie a guvernului. Sediul nostru se află într-un fost magazin de pantofi, în centrul Tel Aviv-ului, aşa că oricine poate să ne treacă pragul”, a spus Katriel Schory. “Suntem investitori în film, dar nu urmărim să facem profit, ci să ne asumăm riscuri şi să dăm şanse”, a conchis el.

 

“Industria de prototipuri”

 

Distribuţia deficitară a filmelor europene a fost unul din subiectele discuţiilor. “Producătorii nu câştigă din vânzarea filmelor, ci din producţia lor”, a punctat Peter Zarwel, comparând modelul european cu cel american. “Suntem o industrie de prototipuri”, a remarcat Katriel Schory, deplângând faptul că multe producţii nu sunt distribuite în reţelele de cinema.