Un act cultural inedit: Poemele luminii, în versiune franceză de Jean Poncet

Cu prilejul Festivalului Lucian Blaga, la Cluj-Napoca a avut loc o serie de acţiuni culturale, simpozioane, conferinţe, recitaluri, dar, de departe, cel mai important eveniment a fost lansarea la sediul USR a volumului de poezii ale lui Lucian Blaga, Les Poèmes de la lumière, în traducerea poetului francez Jean Poncet, prima de acest fel din lume.

Ediţia bilingvă româno-franceză a Poemelor luminii de Lucian Blaga a apărut în acest an la Editura Şcoala Ardeleană, în traducere din limba română şi Cuvânt înainte de Jean Poncet, cu o Postfaţă de Horia Bădescu. Cartea este realizată în colaborare cu editorul francez Jacques André.

Ea simbolizează un lăudabil omagiu al unui talentat poet francez, Jean Poncet, adus culturii române pe care o apreciază şi o cunoaşte de mai multe decenii, prin cel mai de seamă reprezentant al ei din ultimele secole, poetul şi filosoful Lucian Blaga.

Menţiunea pe care traducătorul o face în prefaţă este edificatoare: "Mais je me réjouis de la naissance du présent livre et j'ai maintenant bon espoir qu' après la publication des Poèmes de la lumière, les autres recueils poètiques de Lucian Blaga suivront et que le public francophone découvrira cet auteur, à la fois lyrique et metaphiysique, si original, si profond et si représentatif de l'esprit roumain" (p.21).

Traducerea este făcută după volumul Lucian Blaga, Poemele luminii, Sibiu, Biroul de Imprimate Cosînzeana, 1919, având acordul fiicei poetului Dorli Blaga, dar şi al Editurii Humanitas pentru publicarea acestui volum de traduceri, aducând în faţa lumii francofone lirica metafizică, profundă şi originală a poetului din Lancrăm, prea puţin cunoscută în Europa.

E foarte adevărat că poetul francez nu striveşte corola de minuni a poeziei lui Blaga, ci îi adaugă un farmec nou, o petală magică în corola ei de frumuseţe, iar Blaga sună atât de încântător în limba lui Baudelaire, că ascultătorul rămâne fermecat; pare că doar recitarea făcută de talentatul poet Horia Bădescu, prieten al poetului Jean Poncet, mai salvează farmecul românesc al poemelor.

Mereu ai senzaţia că aceste poeme ar fi fost scrise iniţial în limba franceză, atât de bine a intrat traducătorul-poet în universul poetic blagian, parcă fără să lase urme în textul poemelor, cu delicateţe, cu înţelegere, cu drag, reuşind o adevărată performanţă stilistică, lărgind sfera reverberaţiilor lirice cu încă un univers, sporind nesfârşirea cu încă o taină, cum ar zice Blaga.

Exemplele sunt numeroase: Afin de mieux l'entendre j'ai collé /mon oreil a la surface de pre-incertain et soumis-/ et sous le pre j'ai entendu/ les battements tumultueux de ton coeur.// La terre repondait.(La terre, p.31). Mulţumim, chèr frère, Jean Poncet, Dumnezeu să vă ajute!

(MARIA VAIDA)