Pentru prima oară, un mare maestru al unei loji masonice a povestit presei modalitatea de accedere în lojă, modul în care se trece de la treapta de jos la cea superioară şi a precizat unele aspecte controversate legate de masonerie, cum ar fi relaţia cu statul şi cu biserica creştină.
Deaca a fost iniţiat în masonerie în Franţa în 1993 şi în acest moment este mare maestru, practic şeful executivului Marelui Orient Român. El s-a născut în 1960, este filolog şi lucrează în publicitate la Bucureşti. Din 1 iulie 2005, este marele maestru al Marelui Orient al României.
Iniţiere de minim opt luni
“în România activează 10 loji masonice, inclusiv una feminină. în loja noastră sunt 200 de fraţi şi există trei trepte de iniţiere - ucenic, companion şi maestru. Toţi se numesc însă fraţi. Propovăduim libertatea de conştiinţă, de circulaţie, toleranţa de toate tipurile. în iniţiere, după atingerea gradului de maestru mai urmează o perioadă de perfecţionare spirituală.
Există o serie de paşi iniţiatici, care se fac întâi cu zgomote haotice, apoi pasul doi, cu zgomote atenuate, iar ultimul pas, cu zgomot muzical. O trecere de la haos la structură. Sigur că există şi un ritual, se înconjoară altarul masonic, există şi o apă ritualică pe care o folosim. Noi în Franţa reprezentăm o instanţă morală, sperăm că şi aici să fie la fel.
Noi activăm ca ONG şi nu avem nimic cu Biserica Creştină, pe care o respectăm, iar unii dintre masoni sunt credincioşi practicanţi. Pentru ca o persoană oarecare să adere la masonerie trebuie un stagiu iniţiatic de 8 luni cel puţin, apoi se poate trece la gradul superior de perfecţionare”, a explicat Deaca.
El a mai spus că comuniştii se temeau de masoni, motiv pentru care i-au infiltrat, iar certurile postcomuniste dintre loji îşi au aici originea. “Au răspândit tema complotului antiromânesc, ca să ne dezbine”, a încheiat Deaca.
Unicate la MNIT
Cu ocazia expoziţiei de la Cluj sunt prezentate marelui public însemne, bijuterii şi decoruri masonice ale MNIT şi ale Muzeului Naţional Brukenthal Sibiu. Unele dintre acestea nu au fost niciodată expuse integral într-o expoziţie cu specific masonic.
Curatorul acestei expoziţii, istoricul clujean Tudor Sălăgean, a precizat prin cartea lansată tot ieri, “Masoneria în Transilvania”, că obiectele demonstrează activitatea de tip masonic a unor personalităţi transilvănene, precum Samuel von Brukenthal, Gyorgy Banffy sau Alexandru Vaida Voevod.
Acest lucru este pentru prima oară atestat în mod cert. Documente extraordinare de la CNSAS ilustrează faptul că masoneria a fost prigonită de regimul comunist. Documentele arată că masonii, scoşi în afara legii, erau strict supravegheaţi şi se încerca infiltrarea lor cu agenţi comunişti. “Au fost persoane care au făcut puşcărie şi peste 1.000 prigoniţi pentru faptul că simpatizau masoneria”, a spus Cristina Anisescu, cercetător CNSAS.
Un bilet de intrare la expoziţie, care va fi deschisă până pe 14 decembrie, va costa 4 lei. Masoneria este o societate secretă, formată în evul mediu în Scoţia, în breslele de constructori, şi a pătruns în România în secolul XVIII.
