Foto Veturia Goga, "privighetoarea Ardealului" sau "castelana de la Ciucea": Singurul translator român acceptat de Hitler în discuţiile cu Antonescu a știut să-și croiască drumul într-o lume dominată de bărbați

Lucrările taberei literare „Sublim” (Cluj-Napoca), desfășurate în parte și la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea, au adus în prim plan şi viața și activitatea celei care a fost Veturia Goga, supranumită „castelana de la Ciucea”, dar şi "privighetoarea lui Hitler".

Povestea vieții Veturiei Goga trebuie prezentată publicului larg printr-un nou demers publicistic, consideră  doctorul Mihai Octavian Groza, istoric și director la Anuarul „Astra Sabesiensis”. Acesta a vorbit în cadrul lucrărilor taberei literare „Sublim” (Cluj-Napoca) despre viața și activitatea Veturiei Goga, cunoscută drept „castelana de la Ciucea”. Rândurile dedicate memoriei unei personalități a Sebeșului, o descriu pe Veturia Goga ca fiind o femeie energică, ambițioasă, pretențioasă, care a știut să-și croiască drumul într-o lume încă dominată de bărbați, care s-a impus prin determinarea și hotărârea sa inclusiv autorităților comuniste care au dirijat destinele României în perioada 1948-1989.

Veturia Goga s-a născut în anul 1883, în casa preotului și învățătorului Zevedei Mureșan, într-o veche familie românească transilvăneană. Aceasta a beneficiat de o educație aleasă, fie prin intermediul profesorilor particulari, fie în cadrul Pensionului Săsesc din Sibiu, unde a însușit cunoștințe din domeniul muzicii, actoriei și artelor plastice și unde a ajuns să învețe limbile germană, maghiară, engleză și franceză.

Fire ambițioasă, tânăra Veturia a reușit în anul 1903, la nici 20 de ani, să debuteze muzical la Sibiu, cu piesa „Răsunetul de la Crișan” de Ioan Vidu. În scurt timp, datorită calităților sale vocale, a ajuns să fie cunoscută în mediul artistic drept „privighetoarea Ardealului” și să se impună într-o lume a muzicii dominată de figuri masculine precum Gheorghe Dima, Augustin Bena, Hermann Heinrich, Viktor von Heldenburg și alții.

Faima câștigată în Transilvania, materialele laudative referitoare la prestația artistică publicate în presa vremii, au determinat autoritățile din Regatul României să solicite prezența „privighetorii” la București. În anul 1906, aceasta a concertat în cadrul serbărilor organizate cu ocazia aniversării celor 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. A urmat o perioadă presărată cu spectacole și reprezentații la Budapesta, Viena, Berlin, Roma, Veneția, Paris etc., munca artistică a tinerei Veturia fiind recunoscută prin conferirea medaliei „Bene Merenti”, clasa I, din partea regelui Carol I, care i-a acordat și titlurile de „interpretă de cameră a Coroanei” și de „doamnă de onoare” a reginei Elisabeta.

Povestea de dragoste dintre Octavian și Veturia Goga a fost una îndelungată; cei doi s-au cunoscut în adolescență, la Sibiu. Destinul i-a purtat pe drumuri separate și spre alianțe conjugale diferite: Veturia s-a căsătorit, în anul 1903, cu viitorul preot și episcop Lazăr Triteanu, iar Octavian s-a căsătorit, în anul 1906, cu Hortensia Cosma, fiica bancherului Partenie Cosma. După anul 1906, drumurile celor doi s-au reîntâlnit, sentimentele din adolescență transformându-se într-o frumoasă poveste de dragoste. Blamați de o parte a societății sibiene, admirați de alții, Veturia și Octavian s-au apropiat și mai mult în anii Primului Război Mondial. După realizarea Marii Uniri, atât Veturia, cât și Octavian, au obținut desfacerea căsătoriilor în care erau încorsetați, după ce poetul, în calitatea sa de ministru al cultelor și instrucțiunii publice, a obținut pentru Lazăr Triteanu o înaltă poziție clericală.

În anul 1920, Veturia și Octavian s-au căsătorit și s-au stabilit la Ciucea, pe o proprietate achiziționată de la văduva poetului maghiar Ady Endre. Pe domeniul de la Ciucea, cei doi soți și-au amenajat o locuință, pe care au înzestrat-o cu numeroase valori artistice, opere de artă, obiecte decorative, fotografii, înscrisuri valoroase, precum și cu o bibliotecă impresionantă. După căsătorie, Veturia Goga a renunțat la cariera artistică, la insistențele soțului, pentru a-i fi alături acestuia în activitatea politică. Octavian Goga a îndeplinit, pe rând, pozițiile de ministru al cultelor și instrucțiunii publice, ministru al cultelor și artelor, ministru de interne, prim-ministru pentru o perioadă scurtă de timp, a înființat Partidul Național Agrar (o grupare politică de orientare fascistă), cariera și demersurile sale politice fiind susținute de Veturia Goga, chiar dacă aceasta a rămas la Ciucea pentru a se îngriji de administrarea domeniului.

Veturia Goga a fost numită şi "privighetoarea lui Hitler", "Gălăgioasa ilustră" sau "Marea doamnă a dictaturii antonesciene". Soprana l-a cunoscut pe Adolf Hitler cu ocazia apariţiilor sale la Festivalul de la Bayreuth, dedicate lui Richard Wagner, unul din idolii dictatorului nazist. Ea era singurul translator român acceptat de Hitler în discuţiile pe care acesta le avea cu mareşalul Ion Antonescu. De reţinut ar fi şi faptul că Veturia Goga era şi prietenă cu Maria, soţia mareşalului, notează argesexpres.ro, într-un articol despre viaţa Veturiei.