De ce nu scad prețurile apartamentelor la Cluj. Nici în pandemie

Cluj-Napoca și Brașov sunt două dintre orașele mari ale României în care prețul mediu de vânzare a apartamentelor a crescut anul acesta cu 6,6%, respectiv 3,3%, potrivit indicelui Imobiliare.ro.

Prețurile medii din Cluj-Napoca, la vânzări și la închirieri, le depășesc, uneori cu mult, pe cele la proprietăți similare din alte centre economice, iar diferențele s-au păstrat în trimestrul III al anului, conform Wall Street. Surse din piață spun că prețurile apartamentelor din Cluj se justifică printr-o cerere mai mare decât oferta.

“La acest fapt contribuie mai mulți factori, principalul fiind probabil atractivitatea Clujului, centru regional de business și investiții, aici existând o cultură antreprenorială ce alimentează constant mediul de business, fapt care generează noi locuri de muncă și atrage forță calificată din alte zone”, a declarat declarat Cătălin Priscorniță, director general al agenției imobiliare Blitz.

Orașul are o emigrație scăzută, clujenii rămân în oraș și rareori se mută, iar mulți din cei plecați se întorc pentru a investi în economia locală.

“Trebuie să luăm în considerare investitorii, companii multinaționale, care și-au deschis sedii, birouri, fabrici și centre de servicii, sporind atractivitatea orașului. Acest cumul de influențe și factori alimentează pe termen scurt și mediu cererea de locuințe. Piața imobiliară locală va rămâne robustă și într-o creștere susținută, evident corelată cu creșterea economiei locale”, spune reprezentantul Blitz.

El că estimează un final de an imobiliar fără mișcări spectaculoase în piață, cu evoluții punctuale pe anumite cartiere și segmente de piață, iar începutul lui 2021 e posibil să aducă o rundă de corecții minore, de 5-10%.

Restricțiile au limitat doar procedurile, nu și cererea 

“Limitările legate de pandemie au survenit într-un moment în care motoarele economice erau pornite și încălzite, după un început de an deosebit de favorabil pentru piața imobiliară. Rezultatul măsurilor impuse de autorități a fost mai degrabă un blocaj generat de restricțiile de deplasare; etapele necesare parcurgerii drumului unei tranzacții imobiliare fiind mult întârziate.

Au fost îngreunate deplasările pentru vizionări, pentru depunerea documentelor necesare la bancă de către clienți, rapoartele de expertiză imobiliară, demersurile notariale. Cei cu intenții de tranzacționări și le-au păstrat pe durata lunilor de restricție.

Acest fapt a permis reluarea rapidă a tranzacțiilor după ridicarea restricțiilor, ducând la un boom de activitate pe perioada verii. Toată acea lipsă de activitate din trimestrul II s-a concentrat pe lunile următoare, ducând în sus cererile, implicit prețurile, prin jocul cererii și ofertei.

Cei care își amânaseră intențiile de tranzacționare, așteptând să vadă cursul pe care îl ia piața și sperând poate într-o corecție masivă de prețuri, au ieșit din expectativă și au început să activeze, interesându-se de oferte și profitând de perioada specifică verii și începutului de toamnă pentru a viziona oferte.

Evoluția din ultimele săptămâni prezintă însă o temperare a acestui ritm de activitate, pe fond sezonier, dar și probabil generat de factorii din contextul extern. Piața a intrat în ultima lună într-o zonă de stagnare, atât la nivel de cereri cât și la nivel de prețuri.

Proprietarii și cumpărătorii așteaptă eventuale semnale din mediul extern: alegerile, evoluția situației sanitare. Cei cu tranzacții începute se vor grăbi să le finalizeze înaintea unor noi eventuale restricții, cei care încă nu și-au clarificat intențiile și le vor amâna pe începutul anului viitor”, a explicat Priscorniță.