Foto De două secole îi bucură pe clujeni / Parcul Central: de la ceaiuri dansante și competiții de patinaj, la Untold și Jazz in the Park

La aproape două secole de la înființare, Parcul Central rămâne printre locațiile preferate ale clujenilor pentru timpul liber. De asemenea, găzduiește cele mai mari festivaluri, cu sute de mii de participanți din întreaga lume. 

Istoria parcului începe în anul 1827, când organizația Asociația de Binefacere a Femeilor (Jóltevő Asszonyi Egyesület) a închiriat terenul pe atunci neamenajat, cu scopul de a înființa un loc de recreație. La data de 1 mai 1838, a luat ființă Comisia Orășenească pentru Parc, care a preluat activitatea de la Asociația de Binefacere a Femeilor. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor 1830, având inițial numele de Népkert (Grădina Populară).

De la 15 septembrie 1860 îngrijirea parcului a fost preluată de Comisia Parc având ca președinte pe contele Imre Mikó. În 1862 a fost înființat Corul Tinerilor Comercianți din Cluj (Kolozsvári Kereskedelmi Ifjak Dalárdája) care, sub conducerea dirijorului de operă Béla Stöger, cânta seara în parc.

La 2 septembrie 1865 a luat ființă Asociația Parcului (Sétatér-Egylet) care a preluat îngrijirea parcului, a organizat aleile, a săpat lacul și a construit pavilionul de muzică. În 1871 Asociația de Patinaj a închiriat lacul din parc și în 1877 a construit un pavilion de lemn pe insula din mijloc.

La 14 iunie 1874 a fost deschis ca parte a parcului Teatrul de Vară, construit după planurile arhitectului Henrik Zimmermann. Clădirea e astăzi sediul Teatrului Maghiar de Stat. Între 1896–1897 s-au construit pavilionul de patinaj și chioșcul, ambele proiectate de arhitectul clujean Lajos Pákey.

În toamna anului 1912 Jenő Janovics, directorul Teatrului Național, a deschis un cinematograf în clădirea Teatrului de Vară din Parcul Central. În parc se află acum statuile unor personalități, precum Antonin Ciolan, George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Sigismund Toduță, ridicate după 1960.

În 2011, în timpul mandatului primarului Sorin Apostu, au fost betonate aleile și au fost distruși mai mulți copaci seculari, ceea ce a stârnit nemulțumiri și proteste, inclusiv din partea unor specialiști în arboricultură.

Azi, Parcul Central din Cluj-Napoca găzduiește zeci de evenimente în fiecare an, de la concerte și festivaluri de renume, printre care se numără Untold sau Jazz in the Park, până la evenimente culturale sau pentru copii, competiții sportive și târguri.

Clădirea Casinoului, de la jocuri de noroc, la evenimente de cultură

Clădirea este un monument istoric, fiind construită la finalul secolului al XIX-lea, într-un stil eclectic de factură vieneză. La baza construcției acestui veritabil palat au stat planurile arhitectului Pakey Lajos, cel care a proiectat și renumitul Hotel Continental și alte clădiri istorice din Cluj.

De-a lungul timpului, clădirea a îndeplinit rol de casino, muzeu etnografic (perioada interbelică), școală de arte frumoase (1925) și restaurant. În urma reabilitărilor realizate de Primăria Cluj-Napoca din fonduri europene nerambursabile, la Casino se organizează acum evenimente și activități culturale și artistice, misiunea spațiului fiind aceea de a crea o dinamică culturală specifică marilor orașe universitare din lume.

Patinoar pe Lacul Chios, la sfârșitul secolului XIX

Serbarea pe gheaţă organizată în 19 decembrie 1871 pe lacul din Grădina Miko a marcat începutul istoriei patinajului clujean. Grădina Miko a fost deci locul în care s-a practicat pentru prima oară patinajul la Cluj. E drept că lacul care s-a aflat acolo a fost astupat în anii 1890, când s-au construit clădirile universităţii. 

În scurt timp a luat fiinţă Asociaţia Clujeană de Patinaj (ACPj), care a asigurat un cadru organizat pentru competiții. Potrivit obiceiurilor vremii, cu ocazia înfiinţării asociaţiei s-a organizat un bal, dar şi mai apoi, cu scopul de a aduna fonduri. Fondurile strânse la balul asociaţiei organizat în 1873 au fost atât de însemnate încât asociaţia a reuşit să închirieze lacul din Parcul Central, unde a amenajat în fiecare iarnă un patinoar. 

Primul bal pe gheaţă a avut loc în 15 februarie 1878. Iluminatul a fost soluţionat cu ajutorul torţelor. Muzica era asigurată de fanfara militară care a cântat în pavilion. Balul pe gheaţă s-a încheiat cu focuri de artificii. Primele concursuri au fost organizate în 1874.

Ele erau importante în acea perioadă fiindcă membrii asociaţiei care plăteau cotizaţie şi se duceau să patineze an de an, doreau să se întreacă între ei. Din 1880 se organizau în mod regulat competiţii anuale. 1919 reprezintă un an foarte greu în viaţa sportivă clujeană. Regimul militarizat din acea vreme interzice orice fel de activitate sportivă. Articolul integral AICI!