Decizie importantă în Biserica Greco-Catolică: Arhieparhia de Alba Iulia și Eparhia de Cluj, conduse de același ierarh

Arhiepiscopul Major Claudiu va conduce atât Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș, cât și Eparhia de Cluj-Gherla, în urma unei decizii intrate în vigoare la 15 octombrie 2026.

Cele două structuri bisericești își păstrează însă identitatea juridică, patrimoniul și organizarea proprie.

O măsură mai puțin obișnuită a fost adoptată în cadrul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș și Eparhia de Cluj-Gherla vor avea același conducător, în urma unui decret emis la 15 octombrie 2026.

Potrivit informațiilor publicate de Alba24, decizia a fost luată de Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, după consultarea favorabilă a Sfântului Scaun. Anterior, Sinodul Episcopilor Bisericii Greco-Catolice Române își exprimase acordul în cadrul reuniunii desfășurate la Blaj, în perioada 4-5 iunie 2026.

Măsura este cunoscută sub denumirea latină „unire in persona Episcopi”, care se traduce prin „unire în persoana episcopului”. Aceasta presupune ca două structuri bisericești distincte să fie conduse de același ierarh, fără ca ele să fuzioneze din punct de vedere juridic sau administrativ.

Astfel, Arhieparhia de Alba Iulia și Făgăraș și Eparhia de Cluj-Gherla își vor păstra teritoriile, sediile, catedralele și bunurile proprii. De asemenea, fiecare instituție va continua să aibă propriile organisme de conducere, drepturi, obligații și structuri organizatorice.

Începând de la intrarea în vigoare a decretului, Arhiepiscopul Major Claudiu își exercită responsabilitățile pastorale și administrative în ambele structuri, îndeplinind separat atribuțiile episcopale aferente fiecăreia.

Conform comunicatului comun al birourilor de presă ale celor două instituții, decizia urmărește să răspundă mai bine nevoilor actuale ale comunităților de credincioși.

Reprezentanții Bisericii pun accent pe consolidarea colaborării dintre cele două structuri și pe adaptarea activității bisericești la provocările societății contemporane. În același timp, măsura urmărește valorificarea patrimoniului istoric, spiritual și instituțional al Bisericii Greco-Catolice.

Deși a fost considerată istoric o soluție excepțională, unirea „in persona Episcopi” este utilizată în prezent și în alte contexte din cadrul Bisericii Catolice, în special pentru gestionarea unor provocări de ordin administrativ și pastoral.

Un exemplu cunoscut de aplicare a acestui mecanism în România datează din perioada interbelică. Prin Concordatul încheiat în 1927 între Regatul României și Sfântul Scaun, Episcopia Romano-Catolică de Oradea Mare a fost unită „in persona Episcopi” cu Episcopia de Satu Mare.

Cele două episcopii au fost conduse de același episcop, dar și-au păstrat identitatea distinctă. Ulterior, acestea au fost separate oficial și reorganizate.