Au lăsat Anglia ca să cultive legume la Cluj

Doi cetăţeni britanici au cumpărat terenuri şi case vechi din zona Huedinului şi au demarat o afacere cu produse ecologice. Iniţiative de acest gen venite din străinătate s-au înmulţit în Ardeal.

Cei doi parteneri, Sara Meaker şi Douglas McFarlane, s-au mutat la Cluj, unde cultivă pe mici parcele de pământ legume certificate ecologic şi pe care le vor vinde, de săptămâna viitoare, în piaţa din Huedin. Aceştia s-au mutat în România de aproape patru ani şi au cumpărat în Aluniş şi Domoş mici parcele de teren, dar şi două case ţărăneşti, unde cultivă legume pentru care au primit certificate ecologice.Cei doi parteneri au locuit în România între anii 1998 şi 2000, când au predat limba engleză în Timişoara şi Arad, dar şi în Târgu Mureş, unde Douglas a predat într-o universitate, iar Sara - într-un liceu.

"Ne plăcea să locuim în România. Şi acum ne place, mai mult decât orice, conexiunea puternică pe care oamenii o au cu pământul - faptul că majoritatea ţăranilor au grădini şi ştiu cum să cultive legume şi fructe, să exploateze pământul şi să supravieţuiască cu foarte puţin. Românii sunt, după părerea noastră, foarte plini de resurse", spune McFarlane.
El adaugă că a decis să se mute în România, "ca să trăim aşa cum vrem noi", în 2006. "Sara îl studiase pe Kos Karoly la universitate şi amândoi am devenit fascinaţi de regiunea numită Kalotaszeg în ungureşte. Kalotaszeg, unde se află Aluniş şi Domoş, dar şi Huedin, este o zonă minunat plasată în ce priveşte natura, tradiţiile, grădinăritul şi peisajele", a explicat britanicul.
Cei doi englezi călătoresc frecvent spre ţara de origine, dar numai cu bicicleta şi trenul. "Huedin e la doar o oră de capitala Transilvaniei, Clujul, şi are conexiuni bune pe calea ferată spre Budapesta şi alte zone din România. Călătorim între Marea Britanie şi România cu bicicleta şi trenul. Nu vrem o maşină, deci conexiunile sunt foarte importante", a mai spus McFarlane. Când ajung în Marea Britanie, cei doi îşi vizitează rudele în apropiere de Londra şi pe Isle of Bute, în Scoţia. "Viaţa pe care am dorit-o întotdeauna implică cultivarea legumelor. Am vrut întotdeauna să cultivăm verdeţuri şi să facem grădinărit, dar nu am avut întotdeauna ocazia. În România avem şansa să deţinem o grădină mare şi să cultivăm fructe şi legume. Credem că legumele organice sunt mai bune pentru noi şi pentru planetă şi au gust mai bun. Deţinem mai multe case aici pentru că găsim multe locuinţe vechi, tradiţionale, foarte frumoase şi solide, făcute cu materiale care vin din natură - lemn, noroi, nisip şi var. Sunt uşor de reparat. În acest moment, în România astfel de case sunt în pericol, acesta e motivul pentru care avem mai mult decât o casă", a mai spus britanicul.

 

Meaker şi McFarlane au înfiinţat o asociaţie unde sunt vicepreşedinte şi preşedinte, Low Impact Living Transilvania (LILT), care promovează agricultura ecologică din judeţ. Ei cultivă legume, fructe şi verdeţuri în grădinile din cele două sate, iar vânzările de la standul din piaţa Huedin vor fi folosite pentru finanţarea asociaţiei Târnaţ-Kalotaszeg Durabil. "TKD speră să încurajeze în acest mod micii fermieri din zonă care nu pot găsi sau nu îşi pot permite un spaţiu de desfacere în noua hală acoperită a pieţei şi să creeze premisele pentru o piaţă ţărănească adevărată din Huedin", spune McFarlane.

Primarul Huedinului, Mircea Moroşanu, afirmă însă că preţurile de vânzare în piaţă sunt extrem de mici, iar orice producător şi le poate permite. "Am luat ca etalon piaţa din Mănăştur, care am înţeles că e cea mai ieftină din judeţ, şi am tăiat tarifele la jumătate. Tariful zilnic este de 1 leu/mp. Mesele au 2 mp, dar se poate vinde şi pe doar 1 mp", a spus Moroşanu. Cei doi britanici au înfiinţat LILT pentru a-i încuraja şi pe alţi britanici să se mute în Transilvania. "LILT este un fel de asigurare pentru proprietăţi, dintre care multe nu sunt asigurabile prin companiile care operează în România (clădirile vechi nu sunt considerate rentabile pentru asigurări - n. red.). Natura asigurării este promisiunea participanţilor LILT de a munci împreună, ca să repare şi să reconstruiască eventualele pagube cauzate de inundaţii sau incendii", explică englezii.

Membrii asociaţiei lucrează un timp în sectorul care le-a fost repartizat, iar în mare parte îşi îngrijesc proprietăţile şi produc mâncare pentru familia lor. "O economie bazată pe ţărani încă există în România. Este un mod de viaţă aventuros şi reduce impactul asupra mediului înconjurător. E un fel de misionariat: demonstrăm populaţiei locale, prin alegerea noastră, că nu toţi occidentalii vin în România ca să vândă maşini şi să construiască hipermarketuri uriaşe", susţin cei doi englezi, pe site-ul de prezentare al LILT.

Mulţi dintre fermierii din Cluj care produc legume şi fructe certificate ecologic aleg să le distribuie în baza unui abonament. Un astfel de sistem este Coşul Ţărănesc, înfiinţat în 1994 la iniţiativa unui asemenea grup. Sistemul permite distribuţia săptămânală de către aceştia la domiciliul consumatorilor, pe bază de abonament. În reţea au intrat agricultori din Sălaj, Cluj şi Maramureş, care vând mere, cătină, dulceaţă, legume, prăjituri, legume şi fructe procesate sau vin. Şi magazinul de produse certificate ecologic Coşul Verde are asemenea abonament. "Am ajuns la 10 abonaţi pe săptămână", a precizat Roxana Pencea, unul dintre administratori.

 

Soţii Pamela Roussos şi Indrei Raţiu au decis să se mute definitiv în România, la casa părintească din Turda, unde au înfiinţat Centrul Raţiu pentru Democraţie (CRD). Pamela Raţiu, născută în New York, a fost căsătorită cu celebrul cântăreţ grec Demis Roussos, iar Indrei Raţiu, originar din Londra, coordonează investiţii şi acţiuni umanitare ale familiei Raţiu (Ratz de Nagylak) în România. CRD şi asociaţia Slow Food Transilvania organizează constant târguri de promovare a produselor alimentare tradiţionale din zonă şi sprijină producătorii şi meşteşugarii autohtoni. Printre produsele promovate specifice se numără ceapa, pâinea şi vinul de casă, carnea afumată, turta dulce tradiţională, murăturile, caşul sau urda.

 

Prinţul Charles face suc de mere

Însuşi prinţul Charles al Marii Britanii finanţează o mică fabrică de suc de mere din fructe certificate ecologic. În Mălâncrav (Sibiu), acesta a cumpărat conacul Apafi cu 4.000 de lire sterline şi a investit în clădire alte 100.000 de lire şi în livada de 100 ha. Fabrica are o capacitate anuală de 22.000 l. Producţia şi restul activităţilor din sat sunt derulate şi finanţate prin fundaţia Mihai Eminescu Trust.