Casele din lemn, un “produs de Cluj” bun de export

Peste 90% dintre casele din lemn proiectate şi pregătite în atelierele din Someşeni ajung pe piaţa din Italia, Spania şi Franţa.

Locuinţele din lemn sunt unele dintre cele mai căutate produse clujene pe piaţa europeană. Facilităţile oferite de alte state la achiziţia acestor case, precum şi costurile mult mai mici de întreţinere îi determină pe europeni să aleagă această soluţie care pentru români continuă să fie “un moft”.

Construcţia unei case este, probabil, una dintre cele mai importante investiţii din viaţa unui om. Lucrul este valabil şi pentru occidentali. În Vest, însă, guvernele oferă un sprijin mult mai important celor care folosesc tehnologii ecologice, iar acest lucru îi determină pe oameni să aleagă locuinţele din lemn. În Franţa, spre exemplu, acestea au ajuns să ocupe la ora actuală 5% din piaţa construcţiilor. “Există legi care, în anumite zone din Franţa, te obligă să construieşti numai din lemn sau să îmbraci casa în lemn. În plus, în Franţa, Italia sau Spania există programe guvernamentale sprijinite de Uniunea Europeană, prin care se impulsionează construirea de locuinţe ecologice, cu un randament termic foarte mare, precum cele din lemn. Sprijinul financiar ajunge până la 40% din valoarea construcţiei. Mai nou, se oferă şi o subvenţie pentru utilizarea energiei fotovoltaice (energie produsă de soare - n. red.), iar noi oferim soluţii şi în acest sens. Cu tot cu subvenţia pentru energie se poate ajunge la un sprijin de aproape 100% pentru construirea unei astfel de locuinţe”, spune Bogdan Sauliuc, director al firmei clujene RIMS Producţie şi Construcţii.

Potenţialul pieţei construcţiilor din lemn a fost sesizat de către cei de la RIMS încă din anii ‘90. Aşa se face că, de aproape 14 ani, 90% din producţia atelierelor deţinute de companie în Someşeni merge la export, iar până acum au construit peste 100 de astfel de locuinţe în afara ţării. “Producem tot necesarul la Cluj. Toate piesele sunt pregătite în atelierele noastre de aici, cu lemn cumpărat din ţară. Pregătirea durează cam o lună şi jumătate. Apoi, încărcăm totul pe camion şi pornim spre Italia sau unde este contractul. Asamblarea durează apoi o lună, iar livrarea se face la cheie, cu toate instalaţiile puse în funcţiune”, mărturiseşte Sauliuc. Un succes deosebit îl au peste hotare elementele de stil maramureşean introduse în construcţii. “Există multe firme care produc case din lemn, însă numai noi avem meşteri din Maramureş care sculptează grinzi, stâlpi, porţi, la fel ca la ei acasă. Sunt nişte amănunte care îi cuceresc pe străini”, mai spune directorul firmei.

Beneficiile unei astfel de locuinţe, asigură constructorii, nu sunt legate numai de subvenţiile acordate de stat sau de faptul că se folosesc materiale ecologice. Ele se simt şi în buzunarul proprietarului: factura la încălzire scade, în medie, cu 60%, asigură constructorii. În ceea ce priveşte costul locuinţelor, acesta este comparabil cu cel al locuinţelor din cărămidă, fiind influenţat numai de finisajele solicitate. În afară de meşterii maramureşeni, în atelierele RIMS vin în fiecare an şi studenţi francezi, de la Ecole Supérieure du Bois din Nantes. “Avem un acord încheiat cu această şcoală de ingineri din Franţa şi în fiecare toamnă ne trimit studenţi în stagii. Acum, la sfârşitul lui octombrie trebuie să sosească un nou student, care va lucra cu noi timp de două luni”, spune Sauliuc. În ciuda succesului înregistrat în afara ţării, reprezentanţii RIMS sunt de părere că pe piaţa locală aceste construcţii vor avea un succes limitat. “România nu este o piaţă bună pentru locuinţele din lemn. Cei care îşi construiesc astfel de case folosesc, în general, lemn furat, netratat şi nu dispun de soluţii tehnologice performante de izolare. În plus, românii sunt extrem de pretenţioşi şi nu au această cultură a lemnului”, spun reprezentanţii firmei.

(D.E.)