Clujenii vor hotărî gustul noii beri Ursus

Grant McKenzie, vicepreşedinte de marketing Ursus, vorbeşte pentru ZIUA de CLUJ despre proiectul miniberăriei şi al pubului care a fost gândit să păstreze spiritul “regelui berii” la Cluj.

Conducerea Ursus Breweries a anunţat în noiembrie că va închide fabrica de la Cluj. Compania îşi reorganizează activităţile prin deschiderea unei minifacilităţi de producţie, cu pub şi restaurant şi are în buget susţinerea evenimentelor de Cluj, susţine Grant McKenzie.

Aţi început lucrările la minifacilitatea de producţie şi la pub acum câteva zile. Când plănuiţi să terminaţi?
E o provocare pentru noi acest întreg proces pentru că facem totul într-un timp destul de scurt. Am început cu această idee din noiembrie şi cred că vom putea da drumul primei producţii de bere undeva la jumătatea lunii mai sau spre finalul acesteia. Prima parte a barului va fi gata tot la final de mai, apoi, peste alte două-trei săptămâni, întreaga facilitate se va deschide, inclusiv partea mare de bar şi terasa. La finele lui iunie întreaga facilitate va fi funcţională. Aşadar, vom avea o capacitate de 70 de locuri la sfârşit de mai şi de peste 150 la două săptămâni după aceasta. Ne-am propus şi noi să prindem Zilele Clujului. Am simţit şi că există entuziasm local pentru noua etapă a Ursus la Cluj. Îi ţinem la curent pe clujeni cu ce se întâmplă cu minifabrica şi chiar primim feedback, idei. Oamenii ne întreabă despre noua bere care se va produce aici, se interesează de unde vor putea să o cumpere.

De fapt, încă nu ştiţi nici dvs. cum va fi această bere.
Va fi decizia clujenilor. În 16 aprilie, avem o degustare în acest scop. Specialiştii noştri au pregătit trei variante şi avem deja în jur de 800 de oameni interesaţi de aceasta, deşi, din păcate, nu îi vom putea primi pe toţi. Va trebui să alegem cam 100 de clujeni, iar decizia va fi a lor. Toate variantele sunt bazate pe formula Ursus Premium, va fi o bere nepaste-urizată, nefiltrată. Undeva în jurul datei de 18 aprilie vom şti care e "câştigătoarea".

Aţi gustat cele trei variante?
Nu. Chiar acum se lucrează la ele în Germania, fiindcă trebuie preparate în acelaşi tip de facilităţi precum cele pe care le vom folosi aici. Ce vom face aici va fi o bere nepasteurizată. Berea cumpărată din magazine trece prin procesul de pasteurizare pentru a i se proteja gustul mai mult timp. Dezavantajul minor, în unele cazuri, al acestui proces este că se pierde ceva din aroma originală a berii. Ceea ce vom face aici va fi un produs nepasteurizat, o bere care trebuie consumată în câteva zile. Astfel, consumatorul va beneficia de o bere superproaspătă, iar berea are un gust cu atât mai bun cu cât e mai proaspătă.

Cum va arăta locul în care veţi vinde această bere? Care e ideea din spate?
În primul rând, a trebuit să ne gândim la concept, la ceea ce vrem să facem aici, iar acest concept este arta de a face bere în Cluj. Adică, avem două componente importante. Prima ţine de arta de a face bere: vrem să le arătăm oamenilor cum se fabrică băutura. Mulţi dintre băutorii de bere nu ştiu cum se face şi nici ce se pune în ea.

Credeţi că le pasă?
Nu tuturor, dar unora da. E un proces simplu şi pur şi vrem ca asta să se vadă. Cealaltă parte a conceptului ţine de loc, de Cluj. Vrem să facem ceva pentru clujeni. În această idee, am luat multe componente din fosta fabrică pe care le vom îngloba în noul design. În pubul Fabrica de Bere Ursus vom avea un panou de control, am păstrat componente industriale, filtre, vom avea candelabre din sticle de bere Ursus. Am găsit fotografii cu oamenii care făceau bere, iar acestea vor fi acolo, expuse.

De ce aţi ales mediul online pentru informarea privind noile planuri? Aici e targetul dvs., pe segmentul de utilizatori de internet?
Folosirea internetului creşte exponenţial în România, iar Clujul e în top în această privinţă. Apoi, e simplu de folosit, e practic: vezi variantele, opţiunile şi votezi. Am făcut asta pentru numele facilităţii, am implicat oameni în definirea logoului, iar clujenii ne dau feedback.

Totuşi, oamenii de peste o anumită vârstă nu prea folosesc internetul.
Ne-am gândit şi la foştii angajaţi, de pildă, şi chiar cei care nu sunt utilizatori de internet spun că au copii care folosesc mediul online şi că îi ajută ei.

Foştii angajaţi au fost interesaţi de ceea ce se întâmplă în continuare?
Da. De fapt, foşti angajaţi vor fi cei care vor face berea aici. Ei au experienţă, ştiu cum se face. Acum sunt în training pentru că echipamentul dintr-o minifabrică e diferit de ceea ce se folosea aici înainte.

Ce companii clujene sunt implicate în procesul de transformare?
Avem multe societăţi locale, de la constructor (Modern Bau - n. red.)la specialiştii îm marketing şi promovare, Trend Communication şi Imagistica, sau furnizori ce vin cu diverse componente. Avem nevoie de oameni care să înţeleagă piaţa locală.

Alegerea clujenilor a fost o chestiune practică sau una de imagine pentru companie?
E normal şi logic să avem oameni care ştiu specificul pieţei locale.

Atunci de ce a fost atât de important să comunicaţi implicarea unor companii locale dacă spuneţi că e, de fapt, doar o chestiune normală şi logică?
E important să fim pregătiţi, să avem răspunsuri dacă suntem întrebaţi, inclusiv pe această temă. E important să avem experţi locali.

Care este valoarea investiţiei?
E o investiţie importantă, de peste un milion de euro doar în construcţia facilităţii. Ceea ce nu include bugetul de marketing, substanţial, investiţiile în partea de cercetare-dezvoltare, designul produselor. Va fi o investiţie de peste 1,1 milioane de euro, în total. De asemenea, avem un plan de marketing pe întregul an, susţinem evenimente locale, inclusiv în perioada sărbătorilor de iarnă, alături de autorităţile locale.

Ce evenimente veţi susţine la Cluj?
Urmează în curând Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), pe care l-am mai sprijinit şi în care ne vom implica şi în anii următori. E un eveniment important pentru noi. Am văzut o oportunitate să sprijinim artiştii români. TIFF e un festival internaţional, probabil cel mai bun festival de film din România. În plus, în iunie vom face un mare eveniment muzical în Cluj, cu diverse tipuri de muzică: rock, hip-hop, pop, ceva mai special decât aţi văzut până acum. Vor fi artişti români, vrem să sprijinim şi vechea, şi noua generaţie. Vom sprijini şi câteva idei antreprenoriale, cu un program de burse, iar duminică şase dintre noi am alergat la maratonul Clujului, la un eveniment caritabil.

Aveţi tipuri de evenimente în cadrul cărora compania are ca politică să nu se implice?
Suntem un brand de alcool, aşa că trebuie să promovăm consumul responsabil. Nu vom intra în evenimente la care participă un număr mare de copii. Dacă e o manifestare cu peste 25% copii, e cu "NU" pentru noi. Sponsorizăm evenimente auto doar cu branurile noastre nealcoolice.

Aţi încercat să implicaţi companii locale în această transformare, dar după anunţul din noiembrie cu siguranţă aţi avut parte de un impact negativ la capitolul imagine. Aveţi cifre, studii privind cât de mare a fost efectul închiderii fabricii de la Cluj?
Înţelegem dezamăgirea oamenilor şi îngrijorările. Ceea ce ne-au spus cei mai mulţi, fiindcă am comunicat cu ei, a fost să avem grijă de brand. Aşteptau să reacţionăm. În decembrie, am întâlnit oameni care au vrut să audă de la noi că nu plecăm din Cluj, că avem un plan. Oamenii au răspuns pozitiv la planurile cu minifacilitatea de producţie, vânzările merg bine.

Dar au fost şi cei care au spus că nu vor mai bea Ursus niciodată după această decizie. S-a simţit asta în vânzări?
Am întâlnit astfel de oameni, i-am ascultat. Vom investi mai mult în Cluj decât am făcut-o, vom face cea mai bună facilitate de producţie de bere din România. Nu cea mai mare, dar cea mai bună, vom face ceva ce va fi un "landmark" al oraşului şi ne vom implica în proiectele Clujului.

Credeţi că o minifabrică, un pub şi implicarea în evenimente vor compensa impactul pe care l-a avut închiderea unei fabrici de 132 de ani? Sau aceasta se vede în timp?
Va lua timp. Oamenii aşteaptă să vadă ce faci. Mulţi au înţeles decizia. Aveam o fabrică imposibil de extins din cauza locului şi a vârstei şi de care nu aveam nevoie în viitor. Oamenii au fost dezamăgiţi şi înţeleg asta, dar cred că acum aşteaptă să vadă ce vom face, dacă vom face lucruri în Cluj. Mai avem un proiect: în Piaţa Unirii va fi renovat fostul restaurant Ursus. Aceasta se va întâmpla în vară. La Berăria Ursus vom face un lucru similar cu ceea ce am făcut în incinta teatrului din Lipscani, unde s-a redecorat şi restaurat.

Printre plângerile pe care le-aţi primit din partea consumatorilor, a existat şi cea privind dispariţia cuvântului "Cluj" de pe etichetă?
Oamenii au ridicat diverse probleme. Noua bere va fi produsă în Cluj, va fi specială şi nu va fi disponibilă în altă parte din România. Însă Ursus este un brand naţional. Trebuie să menţinem echilibrul între aceste două elemente, care sunt ambele importante: să arătăm că susţinem legătura cu Clujul, dar că avem un brand naţional.

Ce se întâmplă în continuare cu această clădire? Aveţi o fostă unitate de producţie într-o zonă centrală. Va fi demolată, va fi transformată în altceva?
Nu ştim. Sunt diverse opţiuni, dar nu s-a luat o decizie. Nu o vom redeschide. Asta nu e o variantă. Alte variante ar implica vânzarea terenului unei companii private sau publice. Unele componente din unitatea de producţie vor fi folosite în alte părţi, dar în privinţa terenului nu avem încă o decizie.

Închiderea fabricii a fost o decizie economică. Se văd deja rezultatele?
Nu imediat, dar se vor simţi. Producţia a fost dispersată în celelalte locaţii pe care le avem, la un cost mai mic. Vrem să investim înapoi în brand. Dacă ai fabrici ineficiente şi care nu sunt necesare, tai din costuri de unde nu vrei să tai, ceea ce nu e sănătos pentru afacere. Oamenii au înţeles şi ne-au transmis să avem grijă de brand. Acest proiect e foarte important pentru noi.

E control al daunelor.
Nu chiar, poţi să faci asta şi în alte feluri: poţi să cumperi publicitate, puburi, să sprijini concerte.

Şi asta înseamnă bani.
Da, dar nu la fel de mulţi. E prima dată când facem asta, deşi am mai închis fabrici. Vrem să investim în Ursus, e un proiect făcut cu pasiune, cel mai interesant din cariera mea de până acum; avem şi consumatorii implicaţi.

Ce planuri aveţi privind implicarea în comunitate?
Urmează Zilele Clujului şi TIFF, colaborăm, de asemenea, cu proiectele administraţiei şi cu mediul universitar.

De la dulciuri la bere

Scoţianul relocat în Bucureşti s-a "convertit" la bere în Cehia, spune că îi place România, deşi a locuit şi în Cehia, Ungaria sau Spania, dar crede că am avea nevoie de repararea şoselelor. După ce a lucrat în industria dulciurilor şi a ajuns la bere, el consideră că în cariera sa urmează "şi mai multă bere", o industrie competitivă şi interesantă. "Românii sunt cei mai buni oameni de marketing cu care am lucrat. Au empatie, curiozitate, sunt hotărâţi, talentaţi", spune McKenzie.

(ZIUA de CLUJ)