Legume de la ţară, livrate la uşa apartamentului

Mai mulţi producători şi comercianţi din Cluj se specializează în aducerea la domiciliul orăşenilor a produselor cultivate la sat. Terenurile nelucrate au devenit o şansă pentru clujeni.

Agricultura ecologică prinde contur la Cluj: terenuri nelucrate cu anii sau zone din mediul rural sunt folosite acum pentru cultivarea cu legume certificate ecologic, unde se poate verifica traseul produsului până la origine. Două cazuri le aparţin unor tineri care au decis să transforme terenurile nelucrate într-o afacere.

Florin Baci are 28 de ani, este student la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, iar pe un mic teren în apropiere de satul Sânnicoară, nelucrat de 10 ani, vrea să facă legumicultură ecologică, doar cu metode şi produse naturale.

Şi-a propus o producţie de 3,5-4,5 kg pe săptămână, de varză, morcovi, sfeclă, cartofi, fasole, ceapă, pătrunjel sau chiar broccoli. Lucrările au început în urmă cu o lună. "Până acum două zile am lucrat singur; în rest, tot timpul am avut prieteni şi voluntari care m-au ajutat", mărturiseşte Baci. S-a văzut nevoit să renunţe la majoritatea terenului pe care voia să-l cultive: din planurile iniţiale de 4.000 mp, Baci cultivă acum doar pe 500 mp. "Ar fi fost prea mult pentru un singur om", spune tânărul. Cele 20 de feluri de legume urmează să fie livrate în Cluj-Napoca şi împrejurimi pe bază unui abonament de 35 lei/săptămână, contravaloarea a 3-4 kg. "Deocamdată nu prea am abonaţi, decât nişte prieteni", a explicat acesta.

Ionuţ Sâmpetrean (27 de ani) a absolvit Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din Cluj, face aici un masterat în relaţii internaţionale, dar cultivă pe 5.000 mp legume şi fructe. "Practic, suntem în curs de certificare ecologică, pentru că am început producţia anul trecut, iar procesul durează trei ani", precizează acesta. Terenul se află în Sâncraiu Almaşului (Sălaj). "E grădina casei bunicilor mei. Am decis că, decât să locuiesc într-o garsonieră în Cluj, mai bine renovez casa de la ţară, îmi cumpăr o maşină şi fac naveta la Cluj. Între timp, cultivă legume, fructe şi flori. "Zona e la 40 km de Cluj-Napoca şi nu e poluată", spune Sâmpetrean. "Am ales cultura legumelor în sistem ecologic pentru că aşa putem asigura calitatea produselor noastre şi putem face diferenţa între produsele româneşti şi cele din import", susţine producătorul. Majoritatea producţiei din 2010 a livrat-o magazinului Coşul Verde şi mai multor de restaurante din Cluj.

Nicolae Banc (55 de ani), unul dintre cei mai vechi cultivatori certificaţi ecologic din Cluj, cultivă legume, cartofi, verdeţuri, porumb, grâu şi floarea soarelui pe 9 ha din satul Bărăi-Căianu. A primit certificarea în 2006. Din 1992 nu mai foloseşte ierbicide sau pesticide şi îşi desface marfa în două magazine şi la poarta fermei. "Câştigăm suficient pentru o familie", spune Banc. De pe cele 1,5 ha cu floarea soarelui obţine ulei, dar nu-l comercializează. "Îl dăm la familie şi prieteni pentru că nu suntem industrie, avem o problemă cu ambalarea", explică fermierul. Doi scoţieni au lăsat Marea Britanie şi s-au mutat lângă Huedin, unde se ocupă de legumele "bio" pe care le vând în piaţa din oraş. Sara Meaker şi Douglas McFarlane au rămas fascinaţi de modul în care ţăranii români au o "conexiune puternică cu pământul şi supravieţuiesc cu foarte puţin".

Sistemul abonamentului cu legume certificate bio a fost testat în mai multe rânduri la Cluj. Grupul Agroecologica, înfiinţat la USAMV, îl promovează din 2009 sub numele "Coşul Ţărănesc". De asemenea, este funcţional în reţeaua Coşul Verde, însă există doar 20 de abonaţi deoarece nivelul minim recomandat al achiziţiei săptămânale este de 100 de lei. "Sub această sumă percepem o taxă de transport de 5 lei", spune Roxana Pencea, proprietara reţelei. Ea susţine că majoritatea furnizorilor de legume, fructe şi alte produse certificate ecologic vin din afara judeţului. Coşul Verde are doar trei furnizori din Cluj: o brutărie şi două persoane fizice care cultivă legume şi verdeţuri.

Agricultura ecologică, şansa României

România are o oportunitate fantastică exploatând această nişă a agriculturii, susţine profesorul clujean Aurel Maxim, membru în Comisia de Securitate Biologică din Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. "Tendinţa este de creştere a suprafeţei cultivate «bio» şi în Europa, iar aceasta este o şansă formidabilă pentru România. Aici avem o diversitate mai mare de legume faţă de Occident, care a practicat o agricultură mecanizată, cu soiuri limitate de plante", menţionează Maxim.

21 de cultivatori certificaţi în Cluj

În judeţ există doar 21 de cultivatori şi procesatori certificaţi "bio", faţă de 54 anul trecut, conform Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Cluj. "Termenul de înregistrare e 1 iunie. Cei înregistraţi în 2011 sunt cultivatori noi, care încep în acest an, dar aşteptăm ca şi cei de 2010 să se înscrie până la termenul limită", a transmis conducerea DADR.

 

Lista producătorilor certificaţi în 2011

* Ferma Steluţa - Cluj-Napoca
* Vădan Traian - Mărişel
* Traian Roşu - Mărişel
* Eco Market Transilvania - Cluj-Napoca (comerciant)
* Eco Market Trading - Cluj-Napoca (comerciant)
* Olimpiu Chindea - Vultureni
* Ioan Pura - Comşeşti
* Horaţiu Dezmirean - Mociu
* Mihaly Istvan - Sâncraiu
* Adriana Sătmar - Chiuieşti
* Ioan Adrian Popa - Ocolişel
* Briapom - Cluj-Napoca
* Aleram - Răzbuneni
* Ijarul - Căpuşu Mare (procesator)
* Mihai Grama - Gilău
* Low Impact Living Transilvania - Sâncraiu
* Plantextrakt - Rădaia
* Dumitru Mariş - Mărişel
* Ioan Roşu - Mărişel

Sursa: DADR Cluj