Poluarea din Turda a blocat proiectul “Dubai de Cluj”

Investitorii arabi care se arătau dispuşi să investească 190 de milioane de euro în proiect nu şi-au reînnoit oferta pentru că au aflat că terenurile ar fi contaminate. Edilul Tudor Ştefănie se orientează acum către companii din Europa interesate de ideea de a ridica în jurul Salinei Turda un complex de sănătate de 5*, hoteluri, cazinouri, teren de golf şi patinoar.

"Am avut discuţii cu investitori arabi care să investească banii pentru concretizarea proiectului, dar s-au speriat de două reportaje de la Antena 3 privitoare la zona industrială, la poluarea terenurilor", ne-a relatat primarul Tudor Ştefănie. Proiectul a fost prezentat în cadrul unui forum desfăşurat în capitală, iar cele două materiale video au fost difuzate în aceeaşi seară. "Emisiunile acelea au fost prezentate chiar când eram la Bucureşti, aşa s-a nimerit, iar de atunci nu am mai avut niciun semnal de la ei", a spus Ştefănie. Totuşi, acesta a menţionat că a fost contactat de o companie din Europa care s-a arătat interesată să investească în proiectul respectiv, fără a da mai multe detalii.

Proiectul de 190 de milioane de euro, denumit "Floare de sare", include hoteluri de 3-5*, un patinoar, hipodrom şi terenuri de golf, dar şi renovarea a patru foste mine de sare. Acesta vizează şi reabilitarea hotelului Potaissa din centrul oraşului, care ar urma să fie dat în folosinţă în vară. Ştefănie a anunţat la începutul lunii că a avut o primă rundă de discuţii cu investitori arabi, care erau dispuşi să investească în zonă sume importante. Vizate erau îndeosebi un complex de sănătate de 5*, terenuri de golf, cazinouri şi hoteluri. În zona municipiului Turda mai multe terenuri industriale au fost contaminate de deşeurile de la fostele Uzine Chimice (UCT) şi de depozite de lindan. În interiorul UCT, unde activează acum o serie de societăţi, se află un depozit de 72 de tone de rodanură de potasiu. În zonă există mai multe depozite de hexaclor-ciclohexan, folosit ca îngrăşământ, care a fost interzis recent.

Salina Turda a atras anul trecut 400.000 de vizitatori, după o investiţie în modernizare de nouă milioane de euro. Programul de dezvoltare a turismului în zona Turda-Arieş, promovat de municipalitatea turdeană, în colaborare cu alte opt localităţi, de 150 de milioane de euro, plus taxa pe valoarea adăugată, vizează în linii mari amenajarea de hoteluri, reabilitarea mocăniţei, un teren de golf şi un parc zoologic. Programul este programat pe durata a 10 ani. O parte a acestuia, staţiunea turistică Turda-Dârgău, a intrat în lucru, iar în cinci ani ar urma să fie finalizată. Aceasta va îngloba amenajarea Minei Anton, construcţia unui hotel de 4*, extinderea pavilionului de acces la salină, un parc recreativ, Complexul de Sănătate Salina (hotel de 3* şi bază de agrement), un teren de golf. Numai investiţia în staţiunea turistică este de 60 de milioane de euro, banii urmând să vină din credite bancare, parteneriate public-private, asocieri în participaţiune, finanţări pe termen lung, aportul unui fond de investiţii.

Încasări anuale de un milion de euro

Societatea de administrare, Turda Salina Durgău, a avut în 2010 încasări de 4,45 milioane de lei şi un profit de 1,8 milioane. În planul de urbanism zonal este inclusă o extensie de 100 ha pentru hoteluri, servicii, un teren de golf şi un drum de legătură Turda-Câmpia Turzii, peste Arieş, conform municipalităţii turdene. "Punctele forte ale proiectului sunt Salinele Durgău, cu trei mine deja modernizate, complexul «Floare de sare», axat pe Mina Anton, ce are ca scop transformarea zonei într-o staţiune cu accent turistic şi balnear, centrul vechi al oraşului, Castrul Roman, Gara Mică şi sprijinirea micilor întreprinzători", a declarat Dan Ivănel, senior consultant al RTS Consult, companie care a conceput proiectul. Primăria a încheiat pe partea de infrastructură un contract de trei milioane de euro cu Strabag, pentru zona ştrandurilor, modernizarea căilor de acces şi o parcare. Pentru finanţare, municipalitatea negociază cu mai multe bănci, printre care BCR, şi cu investitori privaţi.