Korodi Attila spune că RMGC e departe de a obţine OK-ul Ministerului Mediului

"Din punctul meu de vedere, la Roşia Montană există două paliere: pe de-o parte există acţiunile în instanţă ale unor persoane fizice sau ONG-uri împotriva unor acte emise, iar pe de altă parte există decizii ale instanţelor care anulează sau suspendă acte emise, cum ar fi autorizaţii de mediu sau descărcări de sarcini arheologice. Când Ministerul Mediului ia o decizie şi o transmite guvernului are nevoie de toate autorizaţiile subsecvente, or, în acest moment, sunt departe, la mare distanţă de o asemenea situaţie", a afirmat Korodi.

Ministrul Mediului a adăugat că lipsa autorizaţiilor necesare nu este singura piedică în cale undei verzi pentru exploatareas de la Roşia Montană, ci şi lipsa de încredere a autorităţilor în  studiile de impact prezentate de canadienii de la RMGC. "Comisia Roşia Montană, care a făcut o treabă excelentă în Parlament, a cerut Ministerului Mediului să facă propriile studii pentru temele care au genertat, în mod justificat, semne de întrebare, cum ar fi permeabilitatea iazului de decantare. Instituţii de prestigiu, cum ar fi Academia Română, Institutul Geologic au spus că studiile prezentate de RMGC au fost făcute superficial, prezentând aproape sigur date incorecte. Drept urmare, printre studiile pentru care am deschis linii de finanţare, va fi unul care va viza geomorfologia terenului pe care ar urma să se amplaseze iazul de decantare. Studiul va dura minim patru luni, iar cel mai important este să fie realizat de institute de prestigiu şi care să fie deasupra oricărei bănuieli de parti-pris", a adăugat Korodi.

El a ţinut să liniştească populaţia şi în privinţa exploatării gazelor de şist, subliniind că această problemă nu se pune în viitorul imediat, iar pentru a primi acceptul Ministerului Mediului, americanii de la Chevron, care au demarat deja controversatele explorări de la Pungeşti, vore avea de dat câteva răspunsuri. "Din momentul începerii explorării, sunt necesari patru, cinci ani până la formularea cererii de exploatare. Există deja o dezbatere europeană privind gazele de şist şi începe să se contureze un cod de bune practici. În patru, cinci ani studiile specialiştilor vor evolua şi vom şti mult mai multe decât acum. Oricum sunt câteva întrebări legitime la care vor trebui oferite răspunsuri convenabile, legat de resursa de apă, pentru că exploatarea gazelor de şist consumă extrem de multă apă, legat de chi8micalele folosite şi de tehnologia folosită, efectele fracturării hidraulice asupra mediului", a explicat ministrul Mediului.

Korodi a avut o veste bună şi pentru clujeni. "Clujul nu face parte dintre oraşele în care avem probleme de calitate a aerului din cauza transportului, cum ar fi Bucureştiul sau Turceniul. Poluarea industrială tinde să nu mai fie o problemă în România nu numai datorită reducerii activităţii industriale ci şi datorită ieşirii agenţilor economici în afara localităţilor", a spus Korodi.