„Mediul universitar competitiv a reprezentat un motiv principal pentru care Emerson a decis să investească la Cluj. În şase ani, am ajuns de la 1 salariat la 2.022, ritmul de angajare fiind de 50 de oameni pe lună. Pentru afaceri sănătoase ai nevoie de stabilitate legislativă şi administrativă, dar şi de predictibilitate. Chiar dacă legile se schimbă, trebuie să îţi faci un plan de afaceri. Dacă vrei să ridici capul pe piaţă, trebuie să vii cu lucruri noi. De aceea la Emerson 10.000 de oameni se ocupă numai cu dezvoltarea de produse noi, iar învestiţiile anuale în dezvoltare se ridică la 1 miliard de dolari”, a remarcat Mircea Hoţoleanu, director în cadrul Emerson România. Conform statisticilor companiei de servicii de investiţii financiare Broker, în România au apărut anul trecut 130.000 de afaceri noi, în timp ce 30.000 de firme au intrat în insolvenţă. 40% din produsul intern brut al ţării este generat de companiile cu capital străin, care deţin 24% din angajaţi. Totuşi, 70% din arieratele României sunt făcute de către companiile cu capital de stat.
Banca Transilvania, afacere de apartament
„Ceea ce ne lipseşte e educaţia financiară. Ne mai trebuie încă 20 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană ca aceasta să se activeze. La noi, oricine voia să devină patron după 1990, să stea în maşină şi să dea ordine, chiar dacă avea doar doi angajaţi, dar s-a trezit că dă faliment. Ca să înceapă o afacere, un tânăr va trebui să convingă familia, prietenii şi cunoştinţele, o bancă nu-i va da bani decât după 1-2 ani, iar aceea va fi o bancă mică, exotică şi îi va cere dobânzi foarte mari. Doar după cel puţin cinci ani ar putea deveni ţinta băncilor mari, iar de la 100 de milioane de euro în sus ajungi la nivelul superior, listarea la bursă, fiind calificabil pentru finanţări din partea fondurilor de investiţii, ce dispun de sume mari de bani”, menţionează şeful Broker, Grigore Chiş. Acesta dă ca exemplu Banca Transilvania, care, de la o afacere de apartament a ajuns a treia bancă din România, cu fondatori ajunşi multimilionari, chiar dacă sunt doar investitori, nu şi executivi.
Un leu pentru Ateneu
O variantă alternativă de capitalizare a proiectelor este finanţarea prin intermediul comunităţii, prin internet. „O iniţiativă de succes de acest gen, la un nivel primar, a fost campania „Daţi un leu pentru Ateneu!”. 5,1 miliarde de dolari au fost colectaţi anul trecut prin crowdfunding pentru astfel de proiecte. Mai nou, şi câştigătorii la târgurile de profil sunt întreprinderi mici şi mijlocii (IMM), nu neapărat mari corporaţii care în mod curent investesc masiv în partea de proiecte. Atuul Clujului îl reprezintă că faptul este un centru universitar în care companiile pot să sprijine inovarea. E esenţial să avem antreprenori, pentru că ei dau soliditate unui sistem economic; pe plan mondial 70% din forţa comunităţilor locale este dată de IMM-uri”, este de părere Mirel Borodi, administrator al platformei MultiFinantare.ro.
Nişa amantelor
Tinerii antreprenori vor putea obţine profit prin negocierea unui preţ bun de achiziţie, creşterea preţului de vânzare în raport cu calitatea produsului sau serviciului – raportate la piaţă, dar şi prin identificarea nevoilor clienţilor, este de părere Ioana Molnar, proprietarul reţelei Magnolia. „Eu mi-am început afacerea la 19 ani, pe când eram în primul an de facultate, la psihologie. Investiţia iniţială din 1997, de 2.000 de mărci, a fost într-un chioşc de flori, dar acum am ajuns să facem 1 milion de euro pe an doar din comerţul online şi să avem parteneriate în 40 de ţări. Pentru noi este important să ştim zilele de naştere ale iubitelor, ale soţiilor sau chiar ale amantelor clienţilor, deşi, în acest ultim caz, confidenţialitatea este necesară. De multe ori bărbaţii sunt mai puţin inspiraţi, iar atunci noi venim chiar cu mesaje prototip de felicitare”, susţine antreprenoarea clujeană.
Doi asociaţi: echipă sau scandal
Dan Berinde, director regional al Leadership International Management, promovează ideea spiritului de echipă în afaceri. „În SUA, cu doi oameni se formează o echipă, În România, cu doi oameni se naşte un conflict. Avem nevoie de o paradigmă a echipei şi a leadershipului. Interesul unei corporaţii este de a atrage oameni buni, de perspectivă, pe care îi va plăti în consecinţă. Ca să faci dezvoltare sustenabilă ai nevoie de sisteme avansate de educaţie şi sănătate, infrastructură îşi poate face orice ţară. Nu e destul să ai nişte centre universitare competitive. Practic, România finanţează un proiect al educaţiei naţionale din taxele şi impozitele noastre pe care îl livrează în străinătate. Nu putem să avem dezvoltare sustenabilă dacă tinerii valoroşi ajung în Marea Britanie, Franţa sau SUA după ce termină la Cluj, Iaşi sau Bucureşti”, avertizează expertul.
Judecători universali
Avocatul Cosmin Costaş îndeamnă mediul de afaceri şi cel universitar să se ralieze în lupta asupra sistemelor fiscal şi juridic. „Funcţionarul de la fisc este blazat, are un program între 08:00 şi 16:00, iar vineri, zi scurtă. Totuşi, fiscul te trage de urechi că nu ţi-ai ales partenerii de afaceri potriviţi. Dacă aceştia intră în insolvenţă şi nu mai plătesc taxa pe valoarea adăugată, pe pune pe tine s-o faci în locul lor. Oamenii fiscului lucrează pentru sistem, dacă greşesc, nu li se întâmplă nimic, deoarece alţii plătesc. Dacă ar fi într-o companie privată, erau daţi afară. Legile le fac în România nişte oameni nepregătiţi, absolvenţi de facultăţi private. Pe de altă parte, nu dispunem de tribunale specializate: judecătorii au sute de dosare de insolvenţe, divorţuri, succesiuni. Ar trebuie să existe o presiune a mediului de afaceri pentru a schimba aceste lucruri”, crede Costaş.
Distrugere creativă a la Cluj
„Clujul se află în proces de distrugere creativă. Încercăm să ne adaptăm unei economii de piaţă, avem companii străine care vin, capital autohton ce se dezvoltă. Totuşi, şomajul în rândul tinerilor de 15-24 ani e de 12,8% în SUA, de 18,1% în Uniunea Europeană, dar de 24% în România, conform Eurostat. Şansele unui adult sunt de peste două ori mai mari de a obţine un job faţă de un tânăr. Supraeducaţia e o problemă: tineri bine pregătiţi ocupă joburi sub potenţialul lor şi îi scot de pe piaţă pe cei calificaţi. La Cluj, industriile tradiţionale au fost înlocuite de o economie a serviciilor cu valoare adăugată mare: informatice (IT), financiare, medicale. Companiile IT se plâng că nu au destui oameni, Universitatea Babeş-Bolyai, că sunt prea mulţi absolvenţi care nu îşi găsesc loc de muncă”, remarcă prorectorul Mihaela Luţaş. Ea sfătuieşte angajatorii să ia studenţi doar în regim part time: aceştia nu mai vin la facultate şi dereglează procesul de învăţământ.
Hemoragie de capital uman
„Această hemoragie de capital uman se va termina odată şi în România pentru că există o ciclicitate demonstrată. Atunci vom lua şi noi tineri valoroşi. Acum 20 de ani nu credeam că aici vor veni marile companii. Mediul universitar trebuie să vină în întâmpinarea celui de afaceri”, afirmă Ioan Lumperdean, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Economice (FSEGA). Senatorul Alexandru Cordoş militează pentru o lege a lobby-ului, deşi recunoaşte că alte patru proiecte nu au avut succes: „Între lobby şi traficul de influenţă există la noi o graniţă foarte fină. Opt din zece legi care se aplică în România vin din Parlamentul European, deci trebuie să fim atenţi pe cine trimitem acolo. România încă se comportă ca o ţară care nu ia decizii, ci se supune deciziilor, trebuie să schimbăm acest comportament”. Un alt pact, dar cu SUA, îl propune Radu Nechita, rezident la Washington:. „Clujul, România trebuie să facă lobby pentru acest parteneriat. Se preconizează eliminarea vizelor în câţiva ani, tinerii pot să profite. Ideea de afaceri nu are nicio valoare fără muncă, fără un business plan şi fără parteneri pe care să te bazezi”.
Afaceri în context de criză
Liderii unor companii cu capital străin sau autohton s-au adunat la sediul FSEGA în cadrul evenimentului "Inovaţie şi dezvoltare a mediului de afaceri clujean", în cadrul proiectului Clujul Elitelor şi Valorilor. Evenimentul s-a adresat mediului de afaceri, antreprenorilor, angajaților şi studenților interesaţi de mediul de business. Principalele idei dezbătute au fost tendinţele de afaceri în contextul naţional şi european, metode de reducere a riscurilor generate de investiţii, modalităţi de creştere a afacerii în perioade de criză, prezumţia de vinovăţie la fisc.
