Fermierul de bloc vrea să facă bani la ţară

Ca să dai lovitura în agricultură la Cluj trebuie să vii cu bani de acasă ori să îi iei din fonduri publice, să îţi găseşti nişa potrivită de piaţă şi locul ideal pentru fermă sau pensiune, iar dacă te întinzi mai mult decât te ţine plapuma, s-ar putea să dai faliment. Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) s-a urnit după doi ani de blocaj.

 

 
Interesul pentru terenurile agricole a devenit foarte mare în România şi acesta se vede cel mai bine în comasările de terenuri, susţine Răzvan Popa, coordonator de proiecte în sectorul rural la fundaţia Adept Transilvania. El sesizează că acolo unde aceste suprafeţe aparţin marilor companii agricole şi unde există ferme mari, adică în Muntenia, Dobrogea, Moldova, sărăcia e mai mare, iar prin modernizări sunt concediaţi oameni.

„Mulţi dintre fermierii de bloc sau de oraş încasează nemeritat subvenţii de la stat sau fonduri europene doar pentru că deţin asemenea terenuri, de aceea va fi bine să definim foarte clar noţiunea de fermier activ. Fiecare cetăţean din Uniunea Europeană (UE) dă 277 de euro din impozit pe Politica Agricolă Comună. Pe de altă parte, adevăraţii antreprenori din zona rurală trebuie să îşi asume cofinanţarea. Dacă iau 100.000 de euro de la Uniunea Europeană, vin şi eu cu 100.000; responsabilizarea are un efect benefic asupra afacerii”, crede Popa. 
 
Asociaţia derulează un proiect centrat pe protecţia mediului în zona Saschiz-Târnava Mare (Mureş) şi promovează produse ca fructe de pădure, nuci, pastramă, pâine tradiţională, gemuri, miere, caş maturat. Pentru partea de ambalare a recurs la un meşteşugar local. Din banii obţinuţi, Adept a realizat 8 km de pistă de biciclete care a generat un flux de 3.000 de turişti şi vrea să facă 108 km de pistă care să includă toate satele săseşti din zonă.

De asemenea, asociaţia organizează, în tariful de 10 euro, vizite la ateliere de albinărit, cărbunari, a înfiinţat ateliere de meşteşuguri şi ceramică şi programează trasee pe pajişti cu fluturi şi plante deosebite. La Şeica (Sibiu) 43 de fermieri au pus laolaltă terenuri de 904 ha, dintre care 240 ha pentru agricultura ecologică, de pe urma cărora obţin subvenţii de 220.000 de euro, iar la Gheţarul Scărişoara, în urma unei asocieri, sătenii au obţinut o mărire de 6-7 ori a preţului la fructele de pădure, printr-un centru de colectare.

Ce îţi iei de banii europeni: Audi sau terenuri

Felix Arion, manager general al AgroTransilvania Cluster, susţine că tinerii fermieri intră mai greu în afaceri din cauza corupţiei, birocraţiei, taxelor, dar şi a neştiinţei. Cei în vârstă aveau o pondere de trei ori mai mare în agricultura românească. „Ţinta este să facem ca tinerii să devină şefi de exploataţii, să aibă decizia, nu doar să lucreze în cadrul acesteia. Pe vechiul Program Naţional pentru Dezvoltare Rurală, 2007-2013, am reuşit să dublăm numărul şefilor sub 35 de ani, de la 4% în 2005 la 7,27 în 2012. Este nevoie să dăm o rentă viageră persoanelor de peste 60 de ani care îşi încredinţează fermele celor tineri, să reducem numărul de Grupuri de Acţiune Locale şi să le facem mai mari. Bine că s-a reactivat şi RNDR, după ce s-a blocat în 2012.

Pentru a beneficia de banii pe măsura de instalare a tinerilor din PNDR 2014-20120, aceştia vor trebui să aibă un plan de afaceri, să devină fermieri activi în 18 luni, să nu aibă altă afacere, să comercializeze cel puţin 20% din producţie. Este foarte greu să respecţi un punctual un plan de afaceri pe cinci ani pentru că fermierul nu este un analist financiar care să anticipeze crize precum cea din Ucraina sau Rusia ce au determinat o invazie de produse care nu mai puteau fi vândute în aceste state şi au dărâmat preţurile şi producătorii de aici”, spune Arion.

Noul program de instalare a tinerilor la sate prevede subvenţii de 40.000- 50.000 de euro, în funcţie de strategia României. „Nu vă sugerez să vă cumpăraţi din aceşti bani un Audi Q7 în primul an, iar apoi să fiţi nevoiţi să îl vindeţi, cu casă cu tot, pentru a putea da înapoi suma pentru care aţi depus garanţii”, avertizează acesta.

Explodează şi bula agricolă

"Pentru o tânără proaspăt căsătorită e greu să se mute la ţară pentru că nu poate să circule pe tocuri acolo şi nici nu poate merge să mănânce la McDonald's. Pentru că în mediul rural nu există toate serviciile sociale necesare, asistenţă medicală, grădiniţă, mulţi dintre tinerii din Cluj preferă să se instaleze în localităţi rurale aproapiate de oraşe", remarcă specialiştii. "Sunt din ce în ce mai puţine licee agricole, iar absolvenţii acestora ajung greu la universităţile de profil, de aceea este necesar să facem cât mai multe evenimente dedicate economiei sociale şi dezvoltarea acestui segment în România", observă Viviana Vasile, team leader al RNDR.

Bancherii îi avertizează pe antreprenorii de la sate să nu se împrumute din primul an, ci să vină cu un aport propriu, cu bani de la rude sau prieteni, cu fonduri de la stat sau UE. „Este indicat să luaţi teren în arendă şi nu să îl cumpăraţi pentru că preţurile au ajuns şi la 7-8.000 euro/ha şi e de aşteptat să se spargă noua bulă  creată artificial, la fel ca în criza imobiliară, şi să vă treziţi că preţurile acestora v-au scăzut cu 50%. În 2012 fermierii au avut un an foarte bun, au fost superîncântaţi şi au făcut investiţii masive, dar în următorii ani preţul cererealelor a coborât la jumătate şi nu au mai putut să îşi plătească ratele la bancă.

Nici proiectele supradimensionate nu sunt bune: nu are rost să vă faceţi o hală de păsări sau de porci de 2 milioane de euro dacă aveţi venituri anuale de 100.000, iar atunci cum vă veţi plăti ratele de 500.000 de euro? Avem trei mari proiecte de silozuri în Transilvania, cu spaţii de frig, care sunt falimentare pentru că acum cinci ani alta era piaţa. Poveştile de insucces ţin de dimensionarea afacerii şi de locul de deschidere. Dacă te uiţi la cele cinci judeţe învecinate şi vezi că sunt 100 de ferme de roşii de câte 5 ha, nu mai deschizi aşa ceva”, constată Crymhylde Galoş, reprezentant al Băncii Transilvania. Ea a sfătuit investiorii să apeleze la credite-punte, prin care instituţia bancară dă banii, cu dobânda de rigoare, iar apoi şi-i recuperează în momentul în care se fac rambursările pentru fondurile europene.

Variantă eco pentru coada vacii

O variantă care nu presupune neapărat să stai „la coada vacii” o reprezintă activităţile nonagricole din mediul rural, mergând până la înfiinţarea de tipografii, fabrici de medicamente sau de aparatură electronică, subliniază Iulia Mureşan, lector în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Între asemenea activităţi se numără serviciile şi turismul (agroturism, ecoturism, turismul cultural şi religios, agrementul).

“Există un reviriment al unor activităţi ca olăritul, brodatul, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii, mai greu e să găsim meşteşugarii. Pentru o pensiune agro, proprietarul trebuie să ştie că trebuie să se sacrifice de la fermă, să fie dispus să interacţioneze cu lumea, să fie la dispoziţia turiştilor tot timpul, că acolo nu îţi permiţi să ridici tonul la ei ca la săraca băbuţă. Să aibă ferma cu produsele locale sau să le poată aduce de la persoane din zonă. O astfel de pensiune, de trei margarete, poate să aibă maxim opt camere, deci 16 locuri”, a spus Mureşan.

Aceasta a menţionat că pentru activităţile nonagricole vor exista două submăsuri în noul PNADR. Una dintre ele este destinată firmelor mici, iar pentru aceasta se pot primi între 10.000 şi 70.000 de euro. RNDR derulează la Cluj, în perioada 13-14 noiembrie, un eveniment care îşi propune să dezbată dacă mediul rural este tentat pentru tinerii fermieri, în cadrul PNDR 2014-2020. Acesta cuprinde atât prezentări de caz, cât şi vizite la afaceri cu acest specific.

RNDR grupează, la nivel naţional, 2.000 de organizaţii şi autorităţi implicate în procesul de dezvoltare rurală şi are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor actorilor şi promovarea unui flux eficient de informaţii, schimburi de idei şi bune practici în vederea creării unei economii agricole şi forestiere bazate pe exploataţii moderne, o agricultură care să favorizeze biodiversitatea şi conservarea mediului, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi dezvoltării economice în spaţiul rural, dar şi a guvernanţei locale.