Oraşul din oraş, promovat pe lista lui Juncker

 
„CIC este un proiect pentru următorii 10 ani. Primăria are la dispoziţie pentru investitori 202 ha. Practic, aici se va construi un oraş în oraş, cu 10.000 de locuitori şi care va genera 20.000 de locuri de muncă. Intenţionăm să depunem acest proiect pe planul lui Jean-Claude Juncker de a atrage investitori privaţi în proiecte care nu ar fi realizate doar de către mediul privat şi care să fie garantate dintr-un fond al BEI, deci riscul este redus.

Bugetul acestui program este de 315 miliarde de euro, din care 21 de miliarde reprezintă contribuţia Uniunii Europene, iar restul al mediului privat, printr-o multiplicare cu 15”, spune edilul clujean. Acesta a precizat că, în condiţiile traficului aglomerat din oraş, priorităţile municipalităţii constau în crearea de inele, centuri, pasaj sub centrul Clujului. Boc a amintit şi de proiecte precum Centrul Cultural Transilvania, un nou complex expoziţional, un centru de conferinţe. 
 
„Prin proiectul Tetapolis vrem să atragem în zona economică mediul academic, să îmbinăm producţia cu cercetarea”, spune consilierul judeţean Sandor Kerekes. Printre avantajele Clujului se numără universităţile, aeroportul şi parcurile industriale Tetarom, dar şi organizarea de expoziţii internaţionale, a subliniat acesta. Prefectul Gheorghe Vuşcan a menţionat că în judeţ există 500 de firme cu capital german, linii de studiu germane la universităţi, şcoală profesională în această limbă. „Forţa de muncă înalt calificată o găsiţi la cele 11 universităţi, şase de stat şi cinci private”, a remarcat prefectul. 
 
Investitorii contrează exaltarea autorităţilor. „Dreptul muncii în România este foarte restrictiv. Sunt numeroase controale şi e greu să concediezi un angajat. De asemenea, celor care vor să se stabilească aici le recomand să apeleze la consultanţă juridică şi fiscală. Infrastructura constituie şi ea o problemă. Un angajat de la Braşov face şapte ore şi treizeci de minute cu trenul de la Braşov până la Cluj. Totuşi, aeroportul de aici s-a dezvoltat fantastic, iar autostrada Sibiu-Cluj va scurta drumul cu o oră”, afirmă Philipp Kandal, director al companiei IT Skobbler.
 
„Dezavantajele noastre sunt birocraţia, sistemul de impozitare şi taxare necorespunzător, mai ales pe forţa de muncă, un raport inechitabil angajat-angajator, nu întotdeauna centrat pe maximizarea veniturilor în firmă şi plata mai bună a salariaţilor. Recomand investitorilor străini să lase pe mâna unor manageri români aceste neajunsuri, pentru că le vor face faţă mai bine”, remarcă Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. Acesta a recomandat companiilor să investească în producţia industrială, tradiţională la Cluj, dar care a scăzut ca pondere în economia judeţului din cauza lipsei tehnologiei corespunzătoare. 
 
Claudiu Coşier, director executiv al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), susţine că angajaţii ieftini nu mai constituie un avantaj al zonei. „Noi nu am fost niciodată o regiune interesantă din punctul de vedere al investitorilor, însă acest aspect s-a schimbat odată cu evoluţia economică a polului de creştere Cluj. Avem aici sectoare în care salariile sunt foarte mari, deci atragerea investitorilor în parcurile industriale şi forţa de muncă ieftină nu mai sunt avantaje majore, ci accentul se pune pe stimularea cooperărilor economice până în acel punct în care se justifică o investiţie într-un teritoriu străin”, susţine expertul ADRNV. 
 
O delegaţie de oameni de afaceri din landurile Brandenburg, Berlin, Turingia, reprezentând 10 companii şi două agenţii interesate în dezvoltarea de parteneriate cu firme din regiune, se află în România în perioada 18-22 mai. Misiunea este organizată de Germany Trade and Invest (GTI), agenţie a Ministerului Economiei din acest stat, cu scopul de a facilita dezvoltarea schimburilor comerciale dintre companii germane şi firme din Sud-Estul Europei. Sectoarele de interes sunt construcţii (echipamente şi materiale), tipărire digitală, formare profesională. Evenimentul central de la Cluj are ca partener ADRNV, prin proiectul BISNet Transylvania, fiind urmat de burse de afaceri la Alba Iulia şi la Sibiu.

Dezvoltarea de după reunificare

„După reunificarea din 1990, Germania de Est, cu şase landuri noi, a devenit una dintre cele mai dinamice regiuni din Europa. Produsul intern brut pe cap de locuitor a crescut de mai mult de trei ori din 1991. Fosta zonă a Germaniei de Est dispune acum de o reţea rutieră, feroviară şi aviatică ultramodernă. 23 de universităţi şi 36 de universităţi de ştiinţe aplicate formează o forţă de muncă foarte bine calificată şi sporesc dezvoltarea sectoarelor tehnologiei de vârf”, menţionează Peter Alltschekow, director general al GTI.